DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

noatsin

noatsin (nŭá-tsinŭ) vb I nutsinai (nu-tsi-náĭ), nutsinam (nu-tsi-námŭ), nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) – fac un semnu cu cãstura la urecljili-a oilor; fac semnu, nutedz, nsimnedz, simnedz, hãrãxescu
{ro: cresta oile la urechi}
{fr: faire des crans aux oreilles des moutons}
{en: notch the sheep ears}

§ nutsinat (nu-tsi-nátŭ) adg nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinats (nu-tsi-nátsĭ), nutsinati/nutsinate (nu-tsi-ná-ti) – (oaea) tsi-lj s-ari faptã un semnu la ureaclji; nutat, nsimnat, simnat, hãrãxit
{ro: crestat la urechi}
{fr: (mouton) entaillé aux oreilles}
{en: (sheep) with notched ears}

§ nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) sf nutsinãri (nu-tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã un semnu la ureaclja-a oilor; nutari, nsimnari, simnari, hãrãxiri
{ro: acţiunea de a cresta oile la urechi}
{fr: action de faire des crans aux oreilles des mou-tons}
{en: action of notching the sheep ears}

§ nutedz (nu-tédzŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nuta-ri/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu noatsin)

§ nutat2 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu nutsinat)

§ nutari2/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu nutsinari)
ex: mãni avem nutarea (nutsinarea) a njeljlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shtirnutedz

shtirnutedz (shtir-nu-tédzŭ) vb I shtirnutai (shtir-nu-táĭ), shtir-nutam (shtir-nu-támŭ), shtirnutatã (shtir-nu-tá-tã), shtirnuta-ri/shtirnutare (shtir-nu-tá-ri) – scot vimtu dit plimunj, prit nãri i prit gurã, dinapandiha sh-cu-un vrondu multu mari, di pari cãtivãroarã cã treamburã loclu; ashtirnutedz, strãnut, stãrnut
{ro: strănuta}
{fr: éternuer}
{en: sneeze}
ex: nu shtirnuteadzã pri measã

§ shtirnutat (shtir-nu-tátŭ) adg shtirnutatã (shtir-nu-tá-tã), shtirnutats (shtir-nu-tátsĭ), shtirnutati/shtirnutate (shtir-nu-tá-ti) – tsi ari scoasã vimtu dit plimunj, prit gurã i prit nãri, dinapandiha shi cu-un vrondu multu mari; ashtirnutat, strãnutat, stãrnutat
{ro: strănutat}
{fr: éternué}
{en: sneezed}

§ shtirnutari/shtirnutare (shtir-nu-tá-ri) sf shtirnutãri (shtir-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtirnuteadzã; ashtirnutari, strãnutari, stãrnutari
{ro: acţiunea de a strănuta; strănutare}
{fr: action d’éternuer}
{en: action of sneezing}

§ ashtirnutedz (ash-tir-nu-tédzŭ) vb I ashtirnutai (ash-tir-nu-táĭ), ashtirnutam (ash-tir-nu-támŭ), ashtirnutatã (ash-tir-nu-tá-tã), ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-tá-ri) – (unã cu shtirnutedz)

§ ashtirnutat (ash-tir-nu-tátŭ) adg ashtirnutatã (ash-tir-nu-tá-tã), ashtirnutats (ash-tir-nu-tátsĭ), ashtirnutati/ashtirnutate (ash-tir-nu-tá-ti) – (unã cu shtirnutat)

§ ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-tá-ri) sf ashtirnutãri (ash-tir-nu-tắrĭ) – (unã cu shtirnutari)

§ strãnut (strã-nútŭ) vb I strãnutai (strã-nu-táĭ), strãnutam (strã-nu-támŭ), strãnutatã (strã-nu-tá-tã), strãnutari/strãnutare (strã-nu-tá-ri) – (unã cu shtirnutedz)

§ strãnutat (strã-nu-tátŭ) adg strãnutatã (strã-nu-tá-tã), strãnutats (strã-nu-tátsĭ), strãnutati/strãnutate (strã-nu-tá-ti) – (unã cu shtirnutat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn