DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angãlisescu

angãlisescu (an-gã-li-sés-cu) (mi) vb IV angãlisii (an-gã-li-síĭ), angãliseam (an-gã-li-seámŭ), angãlisitã (an-gã-li-sí-tã), angãlisi-ri/angãlisire (an-gã-li-sí-ri) – mi duc s-dzãc la chivernisi trã cariva cari-ari cãlcatã unã leadzi; mi duc s-dau plãngu la chivernisi ti-un arãu tsi-nj sã featsi; angãlsesu; pridau, prudau, prudusescu
{ro: denunţa, reclama, raporta}
{fr: dénoncer, réclamer, rapporter}
{en: denounce, report}

§ angãlisit (an-gã-li-sítŭ) adg angãlisitã (an-gã-li-sí-tã), angãlisits (an-gã-li-sítsĭ), angãlisiti/angãlisite (an-gã-li-sí-ti) – (omlu) trã cari s-ari dzãsã la chivernisi cã ari cãlcatã leadzea; angãlsit; pridat, prudat, prudusit
{ro: denunţat, reclamat, raportat}
{fr: dénoncé, réclamé, rapporté}
{en: denounced, reported}

§ angãlisiri/angãlisire (an-gã-li-sí-ri) sf angãlisiri (an-gã-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva angãliseashti; angãlsiri; pridari, prudari, prudusiri, plãndzeari, plãndziri
{ro: acţiunea de a denunţa, de a reclama, de a raporta; denunţare, reclamare, raportare}
{fr: action de dénoncer, de réclamer, de rap-porter}
{en: action of denouncing, of reporting}

§ angãlsescu (an-gãl-sés-cu) (mi) vb IV angãlsii (an-gãl-síĭ), angãlseam (an-gãl-seámŭ), angãlsitã (an-gãl-sí-tã), angãlsiri/angãlsire (an-gãl-sí-ri) – (unã cu angãlisescu)

§ angãlsit (an-gãl-sítŭ) adg angãlsitã (an-gãl-sí-tã), angãlsits (an-gãl-sítsĭ), angãlsiti/angãlsite (an-gãl-sí-ti) – (unã cu angãlisit)

§ angãlsiri/angãlsire (an-gãl-sí-ri) sf angãlsiri (an-gãl-sírĭ) – (unã cu angãlisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buggi

buggi (bugh-gí) adg buggioanji/buggioanje (bugh-gĭŭá-nji), buggeadz (bugh-gĭádzĭ), buggioanji/buggioanje (bugh-gĭŭá-nji) – oaspi la unã numtã, cari, seara di numtã yini di la soea-a nveastãljei nauã tu casa-a gambrolui; numtar, nuntar, lumtar
{ro: nuntaş}
{fr: gens de la noce, hommes et femmes, qui, le soir des noces, vont de la part des parents de la mariée à la maison du marié}
{en: wedding guest}
ex: ca buggi (numtar) pri cal cu selã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncljin

ncljin (ncljínŭ) (mi) vb I ncljinai (nclji-náĭ), ncljinam (nclji-námŭ), ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) –1: nj-aplec truplu di la mesi cãtrã nghios; nj-aplec mash caplu n fatsa-a unui om tra s-lu ghinuescu; mi-aplec (ndzinucljedz) ãn fata-a unui om tra s-lji caftu ljirtari (agiutor, etc.) icã s-lj-aspun ascultari (tinjii, vreari, etc.); dau un lucru (carti) i analtsu la measã un putir cu yin (arãchii) ca semnu di tinjii (vreari, etc.);
2: nj-fac crutsea; stau ndreptu, cu caplu aplicat i ndzinucljat ãn fatsa-al Dumnidzã (i a unei icoanã) tra s-fac unã rugãciuni;
3: nj-aplec caplu pri cheptu sh-alas somnul s-mi furã;
4: mi nduplic di la fãtsearea-a unui lucru; trag mãna di la un lucru; dipun armili sh-mi pridau a dushmanlui cu cari mi-alumtam (icã la chivernisi, ma s-earam un fur avinat); cljin, ãncljin, ndzinucljedz, mi-aplec, etc.
{ro: (se) închina, (se) apleca; face rugăciunea; aţipi; ceda, renunţa, (se) preda}
{fr: (s’)incliner; faire sa prière, se prosterner; s’assoupir; céder, se rendre, capituler, (se) soumettre}
{en: incline, tilt; pray, bow before; doze/drowse of, yield, give in, surrender}
ex: eara adetea la armãnj, ca nveasta noauã cãndu u bãga ncalar si si ncljinã (si sh-apleacã truplu sh-caplu n fatsa-a socrilor sh-a grambolui tra s-lji tinjiseascã) earã muljerli si-lj cãntã: “ncljinã-ti, nveastã, ncljinã-ti”; Marusha tradzi corlu shi si ncljinã; sã ncljinã (s-apleacã) casa, va s-aruzueascã; spuni-nj stepsul sh-va-nj mi ncljin (va-nj pricunoscu stepsul, va-nj caftu ljirtari); sã ncljinã (sh-fatsi crutsea) dauã ori pi dzuã; sãnãtosh s-vã aflã nãsã nã ncljinãm (fãtsem rigeai al Dumnidzã); ncljinats-vã la Dumnidzã; avdi Doda shi si ncljinã (sã nduplicã, trapsi mãna); acãtsarã si sã ncljinã (s-lã hibã somnu); eara curmats di cali sh-acãtsarã sã si ncljinã (s-lji furã somnul) pri scamnu; tsi ti ncljinj ningã foc (tsi-ts s-apleacã caplu di multu somnu) sh-nu ti duts s-ti badz?; furlji sã ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); tuts andartsãlj dit muntsãlj a noshtri si ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); nu ti ncljinã (nu ti prida) trã muljari; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; s-nã turnãm n hoarã shi s-nã ncljinãm (s-nã pridãm, s-dipunem armili); mor shi vãrnu nu si ncljinã (nu s-prida); atsel nu ncljinã (nu-lj da di mãnear al) Dumnidzã

§ ncljinat (nclji-nátŭ) adg ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinats (nclji-nátsĭ), ncljinati/ncljinate (nclji-ná-ti) – tsi sh-ari aplicatã truplu i caplu dinintea-a unui om i lucru; cari sh-ari faptã crutsea; cari ari faptã unã rugãciuni n fatsa-al Dumnidzã; tsi lu-ari furatã lishor somnul; tsi ari dipusã armili shi s-ari pridatã; cljinat, ãncljinat, ndzinucljat, aplicat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numtã

numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari

§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)

§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti

§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex: cã numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã

§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãhtisescu

prãhtisescu (prãh-ti-sés-cu) vb IV prãhtisii (prãh-ti-síĭ), prãh-tiseam (prãh-ti-seámŭ), prãhtisitã (prãh-ti-sí-tã), prãhtisiri/prãh-tisire (prãh-ti-sí-ri) – fug sh-alas singur unã hiintsã i un lucru; alas un loc (unã casã) si s-aspargã di nimutriri shi s-agiungã irnjiu; brãhtisescu, apãrnãsescu, apãrãsescu, pãrãsescu, apãrãtsescu, pã-rãtsescu, apãryisescu, pãryisescu, apãrnisescu, pãrnisescu, apãrnjisescu, pãrnjisescu, pãrnãsescu, pãrãtisescu, pãrsescu
{ro: părăsi, abandona}
{fr: abandonner, délaisser}
{en: abandon, desert}
ex: di fudzits, li prãhtisits (li-apãrãtsits)

§ prãhtisit (prãh-ti-sítŭ) adg prãhtisitã (prãh-ti-sí-tã), prãhtisits (prãh-ti-sítsĭ), prãhtisiti/prãhtisite (prãh-ti-sí-ti) – tsi easti alãsat singur; tsi easti alãsat si s-aspargã di nimutriri; lucru di la cari s-ari traptã mãna; apãrnãsit, apãrãsit, pãrãsit, apãrãtsit, pãrãtsit, apãryisit, pãryisit, apãrnisit, pãrnisit, apãrnjisit, pãrnjisit, brãhtisit, pãrnãsit, pãrãtisit, pãrsit; arnisit
{ro: părăsit, abandonat}
{fr: abandonné, délaissé}
{en: abandoned, deserted}

§ prãhtisiri/prãhtisire (prãh-ti-sí-ri) sf prãhtisiri (prãh-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãrnãseashti tsiva i cariva; apãrnãsiri, apãrãsiri, pãrãsiri, apãrãtsiri, pãrãtsiri, apãryisiri, pãryisiri, apãrnisiri, pãrnisiri, apãrnjisiri, pãrnjisiri, brãhtisiri, pãrnãsiri, pãrãtisiri, pãrsiri; arnisiri
{ro: acţiunea de a părăsi, de a abandona; abandonare; renunţare}
{fr: action d’abandonner, de délaisser}
{en: action of abandoning, of deserting}

§ brãhtisescu (brãh-ti-sés-cu) vb IV brãhtisii (brãh-ti-síĭ), brãhtiseam (brãh-ti-seámŭ), brãhtisitã (brãh-ti-sí-tã), brãhtisi-ri/brãhtisire (brãh-ti-sí-ri) – (unã cu prãhtisescu)
ex: sh-brãhtisi (sh-apãrãtsi) sh-casã sh-fumealji; mi dusesh la oaminj xenj shi mi brãhtisish (mi-alãsash) la nãsh

§ brãhtisit (brãh-ti-sítŭ) adg brãhtisitã (brãh-ti-sí-tã), brãhtisits (brãh-ti-sítsĭ), brãhtisiti/brãh-tisite (brãh-ti-sí-ti) – (unã cu prãhtisit)
ex: cai shtii di cãt chiro easti aclo brãhtisit (apãrnãsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn