DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buggi

buggi (bugh-gí) adg buggioanji/buggioanje (bugh-gĭŭá-nji), buggeadz (bugh-gĭádzĭ), buggioanji/buggioanje (bugh-gĭŭá-nji) – oaspi la unã numtã, cari, seara di numtã yini di la soea-a nveastãljei nauã tu casa-a gambrolui; numtar, nuntar, lumtar
{ro: nuntaş}
{fr: gens de la noce, hommes et femmes, qui, le soir des noces, vont de la part des parents de la mariée à la maison du marié}
{en: wedding guest}
ex: ca buggi (numtar) pri cal cu selã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ea2

ea2 (ĭá) adv [di-aradã, sh-ma multili ori scriat ia] – zbor tsi lj-ascapã a omlui din gurã cãndu veadi cariva tsi yini, tsi s-veadi; zbor tsi ari noima: vedz ghini cã; vedz, mutrea, etc.
{ro: iată}
{fr: voici, voilà; tiens}
{en: here (there) is, here (there) are}
ex: sh-dit pitulj di cornji, ea-l, ea; easti lãndzit, ea (mutrea sh-tini, vedz ghini, dupã cum vedz, etc.); ea-lj (mutrea-lj, agiumsirã) numtarlji; ea-mi (mutrea-mi) cum yin s-ti ved; ea-l (mutrea-l), s-veadi naparti; ea vedz sh-tini cum tsi sã pari, easti duri dultsi?

§ eavea1 (ĭá-vea) adv [di-aradã, sh-ma multili ori scriat iavea shi ia-vea] – (unã cu ea2)
ex: eavea, yin, agiungu sh-cupiili; eavea-u iu yini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

numtã

numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari

§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)

§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti

§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex:numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã

§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

popul

popul (pó-pulŭ) sn populi/popule (pó-pu-li) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyea mileti, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimi di oaminj adunats tu-un loc; poplu; pupul, farã, lao, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji
{ro: popor}
{fr: peuple}
{en: people}
ex: a nost popul cilnichescu; populu-armãnescu

§ poplu (pó-plu) sn fãrã pl – (unã cu popul)
ex: pãpãnjlj-a noshtri furã un poplu multu gioni

§ pupul1 (pú-pulŭ) sm pl(?) – multimi di oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul
{ro: popor, mulţime, lume}
{fr: peuple, foule, multitude}
{en: people, crowd, multitude}
ex: pupul (multimi) di numtari

§ puplu (pú-plu) sn fãrã pl – (unã cu popul)
ex: multu puplu (multimi, lao) vinji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scriu1

scriu1 (scríŭ) (mi) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (s-pãrãstisescu) cu eali bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati, ascheri, etc.); ascriu, nscriu, scriescu, scriir, ngrãpsescu, grãpsescu; (fig: scriu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: scriat (ngrãpsit) acasã?; ca s-nji scriu (ngrãpsescu) nã lai carti; scrii tutã noaptea; lu scriarã tu oasti (lji ngrãpsirã numa tu-unã tifteri, catalog, tra si s-facã ustash); scriam gionili tu nizami

§ scriat1 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã cu numili-a atsilor tsi vor si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); ascriat, nscriat, scrit, scriirat, ngrãpsit, grãpsit
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: writen}
ex: carti scriatã (ngrãpsitã) di el; numtarlji atselj scriats (fig: mushats, livendzã); featã scriatã (fig: multu mushatã); aleptsãlj shi scriatslji (fig: mushatslji, livendzãlj); tricurã gionjlji scriats cu cundiljlu (fig: mushats ca atselj tsi furã cundiljats, zugrãfsits); grangheadzlji scriats ca cumits; cheaptsãnj scriats (fig: stulsits, mushutsãts, zugrãfsits) di tuti lilicili; Murichea-atsea pirifanã shi Faglu-atsel scriatlu (fig: livendu, fanumin); canda easti scriatã cu cundiljlu (fig: easti multu mushatã)

§ scris1 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat1)

§ scriari1/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; ascriari, nscriari, scriri, scriirari, ngrãpsiri, grãpsiri; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn