DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adapi

adapi (a-dápĭ) invar – partea umflatã (convexã) di la vãshclje (la un gioc di ficiurits); duti, ohtu
{ro: om, partea convexă de la un anumit os dintr-un joc de copii}
{fr: partie convexe d’un osselet, dosse, dans un jeu d’enfants}
{en: the convex part of a bone, in a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anamã1

anamã1 (a-ná-mã) sf fãrã pl – tinjia (vrearea, alãvdarea, etc.) tu cari lu-ari dunjaea pri omlu cari ari faptã lucri buni tu banã (aveari, giunatic, etc.); hãrili (buni i arali) cu cari easti cunuscut un om di cari ari avdzãtã multã dunjai; ideea (bunã i arauã) tsi sh-u-ari faptã lumea di cariva cunuscut di multsã; namã, anami, nami, fanã, mãrilji, numã
{ro: faimă, renume}
{fr: renom, gloire}
{en: fame, glory}
ex: canda vor s-dishteaptã anamea (mãrilja, fana) dit horili a noastri; loai mari anamã (numã)

§ anami/aname (a-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu anamã1)

§ namã (ná-mã) sf fãrã pl – (unã cu anamã1)
ex: oaminjlji nai cama cu namã (cama cunuscuts, avdzãts, mãri, cu-anami), lj-pitricurã cu cartea la amirã; amintarã mari namã (numã, fanã); nama-a featilor (frãmtea-a featilor, feata ma buna, ma cu-anami, di frãmti)

§ nami/name (ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu anamã1)
ex: njiclu s-lja namea (numa, fana)?; las s-vã njargã-a voastrã nami (numã, fanã); easti namea (fana, mãrilja, fala)-a lumiljei

§ nãmusescu (nã-mu-sés-cu) vb IV nãmusii (nã-mu-síĭ), nãmuseam (nã-mu-seámŭ), nãmusitã (nã-mu-sí-tã), nãmusiri/nãmusire (nã-mu-sí-ri) – fac pri cariva i tsiva s-hibã ghini cunuscut (cu-anami) tu lumi; mi fac cunuscut (cu-anami, cu fanã, etc.) tu lumi
{ro: face sau deveni faimos}
{fr: faire ou devenir célèbre}
{en: make or become famous}
ex: faptili-a lui lu nãmusirã (l-featsirã cunuscut, cu-anami) tu dunjaea tutã

§ nãmusit (nã-mu-sítŭ) adg nãmusitã (nã-mu-sí-tã), nãmusits (nã-mu-sítsĭ), nãmusiti/nãmusite (nã-mu-sí-ti) – cari, trã faptili-a lui s-featsi (easti faptu) cunuscut (cu-anami) tu lumi
{ro: devenit faimos}
{fr: devenu célèbre}
{en: made famous}

§ nãmusi-ri/nãmusire (nã-mu-sí-ri) sf nãmusiri (nã-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-nãmuseashti tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a face sau dea devenit renumit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsei

cãtsei (cã-tséĭ) sf pl – minãri (frãndzeri) di-a truplui alãsat pri dzinucljilj nduplicats, cu aminarea-a cicioarilor cãndu nãinti, cãndu di-unã parti, cãndu di-alantã, atumtsea cãndu omlu tradzi corlu i gioacã ceamcul; cãts
{ro: lăsările corpului pe vine, cu genunchii îndoiţi, ale celui ce dansează anumite “ceamcuri” şi care, în acest timp, azvârle alternativ din picioare, când înainte, când lateral}
{fr: figure de danse}
{en: a particular type of body and leg movements made by a dancer, while performing some Aromanian folk dance “ceamcu”}

§ cãts (cắtsĭ) sf pl – (unã cu cãtsei)
ex: ashtearnã (fã minãrli) cãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupaci

cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã

§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}

§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nishani/nishane

nishani/nishane (ni-shĭá-ni) sf nishenj (ni-shĭénjĭ) – semnu cari-aspuni unã noimã maxutarcã (spitsialã);
1: semnul tsi caftsã s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva (tufechea, topa, etc.);
2: semnu (trã purtari pri cheptu) tsi s-da a omlui cari-ari aspusã giunatic tu polim;
3: cãparã (arvunã, pei, etc.), ca semnu cã doi oaminj s-aduchescu trã vindearea-acumprarea-a unui lucru;
4: arãvoanã, ca semnu cã doi tiniri s-isusescu;
5: doara tsi s-fatsi la numtã ca semnu di tinjia shi vrearea tsi-lj si poartã a gambrolui, a nveastãljei noauã shi a fumeljlor a lor;
6: semnu di mushuteatsã;
7: semnu tsi s-fatsi tu lumi shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dumni-dzãeascã i dyeavuleascã); thamã, thavmã, ciudii, etc.;
8: stihimã
{ro: semn distinctiv cu o anumită semnificaţie; ţintă; decoraţie; inel de logodnă; cadou de nuntă; frumuseţe; minune, miracol; etc.}
{fr: marque, signe; cible; décoration; cadeau de noces, arrhes; beauté, splendeur; merveille; excentricité; etc.}
{en: sign of special significance; target; medal; engagement ring; wedding present, down payment; beauty; miracle; etc.}
ex: bagã-lj nishani (bagã-lj semnu) ca si shtii s-cãrtiri; la agheazmo alãsãm sh-noi unã nishani (un semnu); tradzi tu nishani (tradzi tu semnu; lja semnu); nu anchili nishanea (nu-agudi semnul); lo nishani (lo semnu trã giunaticlu-aspus); tsintsi flurii nishani (cãparã); tricurã cu nishenjli (doarili di numtã); nã agiucam cu nishenj (bãgam stihimã); a hoarãljei nishani (mushuteatsã; mushatã); nishani (semnu, mushuteatsã) di featã; nã lilici, nã nishani (ciudii di mushatã tsi easti); tsi cal, tsi nishani (tsi ciudii); nveasta oacljishi, nishani (ciudii); s-nu ma ved alti nishenj (glãrinj, shicadz, huneri, etc.); va-ts dau singurã nishani (mini singurã va-ts dau un semnu-asfali); pãtsãsh, moi, mari nishani (taxirati); aoa-i nishani (lipsã, ananghi) di apã; s-featsi mari nishani (ciudii)

§ nishinlitcu (ni-shin-lít-cu) adg nishinlitcã (ni-shin-lít-cã), nishinlittsi (ni-shin-lít-tsi), nishinlittsi/nishinlittse (ni-shin-lít-tsi) – tsi s-aleadzi di altsã ca semnu (cu hãrli tsi-aspuni); tsi ahãrzeashti s-lu (s-u) dai di mãnear; aleptu
{ro: remarcabil}
{fr: remarcable}
{en: remarkable}
ex: Haida-i featã nishinlitcã (aleaptã)

§ nishinipsescu (ni-shi-nip-sés-cu) vb IV nishinipsii (ni-shi-nip-síĭ), nishinipseam (ni-shi-nip-seámŭ), nishinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; mi ndreg s-amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) tra s-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu semnul i scupolu tsi-am tu minti; ljau semnu; nchilescu, anchilescu, agudescu, tihisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numã

numã (nú-mã) sf numi/nume (nú-mi) –
1: zbor i zboarã tsi-aspun cã un om (un lucru) easti el sh-nu un altu; zborlu cu cari easti cunuscutã unã hiintsã i un lucru; zborlu cu cari-lj si greashti a unui; numi;
2: zbor tsi-aspuni unã hari a unui lucru i om (ca, bunãoarã, cã easti cu caplu i narea mari, cã-i multu itru, cã shcljoapicã, etc.) sh-cu cari-lj si greashti, cu tuti cã nu easti unã cu zborlu cu cari omlu i lucrul easti cunuscut di-aradã; paranumã, parasumã, pãrnoanji, prãnoamã, parangomi, susumi;
3: dzua-a anlui tu cari omlu sh-yiurtiseashti numa (zborlu cu cari-lj si greashti) cã easti dzua cu cari bisearica yiurtiseashti ayilu cu idyea numã;
(expr:
1: Sã-lj Creapã Numa (Creapã-lj Numa) = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, Zarzavuli, Atsel di sum Punti; Atsel din Vali, Atsel cu Coadã; etc.;
2: om cu numã = om cu numã avdzãtã tu lumi, om tsi easti ghini cunuscut trã hãrli tsi li ari (giunaticlu tsi-ari aspusã tu-alumtã, mintiminilja cu cari-i durusit di Dumnidzã, nvitsãtura tsi u-ari faptã la multi sculii, etc.); anamã, anami, namã, nami;
3: pri numã s-nu-nj dzãts! = (dzãs ca unã soi di giurat) mi giur! cã ashi easti, cã ashi va si s-facã, cã va u fac fãr di-altã;
4: lucrul cu numa = lucrul ti cari easti zborlu;
5: lj-bag numa = l-pãtedz, lj-bag unã pãrnoanji;
6: nu shtii sã-sh scrii necã numa = easti aplo, di la oi, nipilichisit, nidus la sculii;
7: ma ghini s-tsã creapã numa, dicãt s-tsã easã numa = zbor tsi-aspuni cãt greu easti s-ts-u ljai nãpoi numa bunã, dupã tsi tsã ari ishitã unã numã slabã;
8: shi s-beai shi numã bunã s-ai, nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi lucri slabi sh-va, caftã s-aibã sh-unã numã bunã)
{ro: nume, faimă, poreclă, onomastică}
{fr: nom, renommée, sobriquet, fête patronymique}
{en: name, fame, nickname, name day}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); tsi intrã tu tuti sh-armãni fãrã moarti? (angucitoari: numa); sh-di mortu, sh-di yiu, nidizlãchit io hiu (angucitoari: numa); tsi numã ari? (cum ãlj grescu?); numa-a lui s-avdzã earã; sã-lj si avdã numa
(expr: si s-facã om cunuscut, cu numã avdzãtã, om di-anami); mari sã-lj hibã numa; ahãtã numã lo
(expr: ahãt cunuscut s-featsi); om cu numã (cu-anami); lji scoasi numã (pãrnoanji, paranumã); numã (anami) mari lo; bagã numi (bagã pãrnoanji); aeri fu numa-a ljei (dzua-a anlui tu cari sh-yiurtiseashti numa); lj-bãgarã numa
(expr: l-pãtidzarã) Petri; nji scoati numã (pãrnoanji); numã-nj fats aestã buneatsã; fratili-a lui eara om cu numã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ursescu

ursescu (ur-sés-cu) (mi) vb IV ursii (ur-síĭ), urseam (ur-seámŭ), ursitã (ur-sí-tã), ursiri/ursire (ur-sí-ri) –
1: acljem cariva s-intrã (s-yinã, s-treacã, etc.) n casã, cãlisescu, voi, cupãsescu;
2: dau ordin, dimãndu, pãrãnghilsescu, pãrãnchisescu;
3: dumnescu, cumãndãrsescu, stãpuescu;
4: (mirili) lj-numãtsescu (lji scriu) a natlui cãndu s-amintã, atseali tsi va patã tu bana-a lui; scriu, numãtsescu
{ro: dori, pofti, invita; ordona, comanda; dispune, stăpâni, ursi}
{fr: désirer, convoiter, inviter; ordonner, commander; dominer, maîtriser, posséder, prédestiner}
{en: desire, invite; order, command; rule, control, subdue, predestinate}
ex: tsi urseshti (tsi tsã va inima, tsi vrei) di la noi?; s-urseshti (s-yinj ma s-vrei) mãni acasã la measã; ursea (yinu), ma s-vrei, astarã; ursea, shedz; ea ursits (tritsets, intrats) ãn casã sh-voi; s-urseshti (s-yini) la cãlivã; disicã-u, ursi (dimãndã) Dumnidzã; ma nj-escu featã, nu ursescu (nu dimãndu, nu dau mini ordin); eara om arãu, tsi ursea (dumnea) tru zãmanea atsea; nu s-urseashti (nu si stãpueashti); ursi (dimãndã) si s-adunã tutã oastea; un bimbash urseashti (easti ma mari) pristi unã njilji; cari l-urseashti (dumneashti, cumãndãr-seashti) loclu aestu?; loclu amirãrescu, tuts ãl ursescu; hilj lu-am, lu-ursesu (lu stãpuescu, cumãndãrsescu); avdzã mirili cã-lj ursirã (lj-numitsirã) tri nveastã un nat dit fashi; tsi mirili lj-ursirã (lj-numitsirã, lj-scriarã) a lui; mi ursii (numãtsii, prãxii) tri om mari

§ ursit (ur-sítŭ) adg ursitã (ur-sí-tã), ursits (ur-sítsĭ), ursi-ti/ursite (ur-sí-ti) – tsi easti acljmat oaspi tu-unã casã; intrat ãn casã; tsi-lj s-ari scriatã di miri; acljimat, cãlisit, vinjit, cupãsit, pãrãnghisit, pãrãnchisit, cumãndãrsit, stãpuit, scriat, numãtsit
{ro: dorit; poftit; invitat; ordonat, comandat; dispus, stăpânit, fixat, destinat, ursit}
{fr: désiré, convoité, invité; ordonné, commandé; dominé, maîtrisé, possédé; destiné}
{en: desired, invited; ordered, commanded; ruled, controlled, subdued, predestinated}
ex: hii ursit (cãlisit) la measã; agiumsi dzua ursitã (cumãndãrsitã, aleaptã) di amirã; acshi-lj fu ursitã (scriatã); unãoarã tsi-i ursitã (scriatã) s-hibã acshi

§ ursiri/ursire (ur-sí-ri) sf ursiri (ur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-urseashti tsiva; intrari (tritseari, n casã), acljimari, cãlisiri, vinjiri, cupãsiri, pãrãnghisiri, pãrãnchisiri, cumãndãrsiri, numãtsiri; mirachi, sivdã, vreari, scriari, ursitã, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn