DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

celnic

celnic (cél-nicŭ) sm celnits (cél-nitsĭ) – om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari (ma multi fumelj tsi sta shi s-mu-tã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu); cilnicã, chihãe, scutel
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari)}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”)}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”)}
ex: celniclu di la noi ari noauã njilj di oi shi tut ahãti cãpri; deadi di-unã featã mushatã di celnic avdzãt; armãnlu sh-oarfãn s-hibã, tut pi celnic va sh-u-aducã; n hoarã nu-l bagã, shi di casa-a celniclui ãntreabã; eara tuts celnits, cu cupii ninumirati; si s-arugã la un celnic shi s-featsi picurar; trei anj di dzãli ãlj pãscu oili a celniclui; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea

§ cilnicã (cil-ni-cắ) sm cilnicadz (cil-ni-cádzĭ) – (unã cu celnic)
ex: nu-ts dau hilji di cilnicã; cã-s ficiori di cilnicadz; cilnicadzlji trag nãinti

§ cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) sf cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-cŭá-nji) – muljari di cilnicã
{ro: nevastă de celnic}
{fr: femme de “celnic”}
{en: “celnic”’s wife}

§ cilnicami/cilnicame (cil-ni-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di celnits; soea di banã tsi u treatsi un celnic; cilnicatã
{ro: mulţime de celnici; viaţă de celnic}
{fr: nombre de “celnits”; vie menée par un “celnic”}
{en: number of “celnits”; life of a “celnic”}
ex: cilnicamea sh-u lo fricã; cilnicame, cilnicame, pãnã sh-cãnjlji va lã moarã!; tutã bana-lj, cilnicami (banã di celnic); cilnicamea ari (celnitslji au) adusã mari ghineatsã tu horli a noastri

§ cilnicatã (cil-ni-cá-tã) sf cilnicãts (cil-ni-cắtsĭ) – tehni di celnic; banã di celnic; nicuchiratã di celnic; cilnicami
{ro: meserie de celnic; viaţă de celnic}
{fr: métier de “celnic”; vie menée par un “celnic”}
{en: profession of a “celnic”; life of a “celnic”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucean1

cucean1 (cu-cĭánŭ) sm cuceanj (cu-cĭánjĭ) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; geahtu
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tut-deauna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); dada featsi mãcari di carni cu cucean

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numir1

numir1 (nú-mir) sn numiri/numire (nú-mi-ri) – misura tsi-aspuni cãti lucri i hiintsi s-aflã tu-unã multsãmi; anumir, misurã
{ro: număr}
{fr: nombre}
{en: number}
ex: am pradz eu fãrã numir; nu li shtii numirli

§ numir2 (nú-mir) (mi) vb I numirai (nu-mi-ráĭ), numiram (nu-mi-rámŭ), numiratã (nu-mi-rá-tã), numirari/nu-mirare (nu-mi-rá-ri) – caftu (fac tsiva) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multsãmi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, misur, fac isapi;
(expr:
1: mi numir… = lugursescu cã hiu namisa di-atselj tsi fac parti dit unã multsãmi;
2: nu nj-armasirã multi dzãli; am dzãlili numirati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz, va mor agonja)
{ro: număra}
{fr: compter}
{en: number}
ex: nj-numira yinghits liri; li numirai tuti frãndzãli tsi-avea cãdzutã; nu pot s-lji numir (s-lji misur anjlji) cãts tricui; nu putui eu tra s-lji numir; las s-numirã cari poati; s-numirã cãt (s-misurã di cãts metri) ahãndoasã eara amarea; s-dishteaptã lamnja, numirã mearili (featsi isapea-a mearilor) shi aflã cã lipsescu; mi numir om
(expr: lugursescu cã mi numir namisa di oaminjlji bunj!)

§ numirat (nu-mi-rátŭ) adg numiratã (nu-mi-rá-tã), numirats (nu-mi-rátsĭ), numirati/numirate (nu-mi-rá-ti) – tsi-lj s-ari loatã misura (di cãts suntu tu-aradã i multsãmi); cari easti un di-atselj misurats cãndu s-numirarã lucrili; easti faptu isapi; bãgat tu isapi; anumirat, misurat
{ro: numărat}
{fr: compté, dénombré}
{en: numbered}
ex: easti multu lãndzit sh-ari dzãlili numirati
(expr: nu-ari multu s-bãneadzã)

§ numira-ri/numirare (nu-mi-rá-ri) sf numirãri (nu-mi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-numirã; fãtseari isapi; anumirari, misurari
{ro: acţiunea de a număra; numărare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nvescu1

nvescu1 (nvés-cu) (mi) vb III shi II nviscui (nvis-cúĭ), nvish-team (nvish-teámŭ), nviscutã (nvis-cú-tã), nveashti-ri/nveashtire (nveásh-ti-ri) shi nvishteari/nvishteare (nvish-teá-ri) –
1: nj-bag stranjili pri mini; mi-alãxescu tu alti stranji;
2: acumpãr lucri di cari am ananghi trã mini (casã, ducheani, lucru, etc.); bag paradz tu-unã prãmãtii; vescu, anvescu, ãnvescu;
(expr:
1: nvescu = bag (mi nvescu cu) stranji curati, nali, mushati; mi stulsescu; bãtãljusescu; etc.;
2: nvescu lãili = bag stranji lãi, di jali; intru tu jali;
3: nvescu locuri = acoapir locuri)
{ro: (se) îmbrăca, cumpăra, procura, învesti}
{fr: vêtir, faire des emplettes, acheter, investir}
{en: dress, clothes, procure, invest}
ex: lu nviscui (lj-bãgai stranji, lu-alãxii) ghini; lã vinji la ureaclji hãbarea-a amirãlui sã nveascã lãili; deadi Dumnidzã sh-ari moasha di-iu s-mãcã shi sã nveascã; s-vã nveashtits (s-v-alãxits) tu stranji muljireshti; nu mi nviscui ninga; sã nviscu cu stranji arupti; niorlji nvescu dzenuri
(expr: acoapirã dzenuri); s-nã nvishtem (s-fãtsem pãzari trã, s-acumprãm) prãmãtii; namisa di pãnãyir iu nvishtea (iu-acumpãra) prãmãtii; tsi prãmãtii nviscu? lji nviscu paradzlji? (tu tsi prãmãtii lj-bãgã pãradzlji?); va sã nvishtem (va bãgãm paradz tu) tutunuri; frãmtea albã tra s-lj-u nvescu
(expr: s-lj-u stulsescu); datã la bãtãnji si nveascã
(expr: si bãtãljuseascã); nviscu duganea cu multã pãrmãtii

§ nviscut (nvis-cútŭ) adg nviscutã (nvis-cú-tã), nviscuts (nvis-cútsĭ), nviscuti/nviscute (nvis-cú-ti) – tsi ari bãgatã stranji pri el; tsi s-ari alãxitã; tsi easti alãxit tu stranji mushati; tsi (ari faptã pãzari shi) ari acumpratã prãmãtii; viscut, anviscut, ãnviscut
{ro: (bine) îmbrăcat, cumpărat, procurat, învestit}
{fr: (bien) vêtu, qui a fait des emplettes, acheté}
{en: clothed, (well) dressed, procured, invested}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; totna nviscut
(expr: nviscut ghini) s-ti ved; nviscutã ca (alãxitã tu stranji di) muljari; vidzu tu irnjii nã featã nviscutã tu stranji di-amiradz; lu poartã ghini sh-curat nviscut; soarili easti n prãndzu shi nãs nicã nu easti nviscut; casa lj-easti nviscutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

totãna

totãna (tó-tã-na) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, panda, inda, catioarã
{ro: totdeauna; fiecare dată}
{fr: toujours; chaque fois}
{en: always; every time}
ex: fudzirã ti totãna (daima); cãndu treatsi prit hoarã, totãna (daima, catioarã) yini s-mi veadã

§ totna (tót-na) adv – (unã cu totãna)
ex: cã-i noapti totna (daima, dipriunã, cati oarã); ocljilj trã totna (eta-a etilor) ncljisesh; totna (tut chirolu, daima) s-lucredz; di totna stau aoatsi

§ totuna (tó-tu-na) adv – (unã cu totãna)
ex: intrã cum tsã shtii di totuna (di cãndu ti-amintash); s-nu-agãrsheshti sã scrii totuna (tut chirolu, dipriunã)

§ totunã (to-tú-nã) adv – (unã cu totãna)
ex: vearsã-ashi totunã (dipriunã, neacumtinat, fãrã-astãmãtsiri)

§ tutuna (tu-tú-na) adv – (unã cu totãna)
ex: tutuna (daima) yini la noi

§ tutunã (tu-tú-nã) adv – (unã cu totãna)
ex: tutunã (dipriunã) lu ncaci

§ tutauna (tu-ta-ú-na) adv – (unã cu totãna)
ex: s-pãlãcãrsea tutauna

§ tutãunã (tu-tã-ú-nã) adv – (unã cu totãna)

§ tutdiunã (tut-di-ú-nã) adv – (unã cu totãna)
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna (totãna), cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: verdzul di moari); tutdiunã suntu multu lipsits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

verdzu

verdzu (vér-dzu) sn veardzã (veár-dzã) shi verdzã (vér-dzã) shi verdzuri (vér-dzurĭ) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu di moari; cucean, geahtu; (fig: verdzu = cap acupirit cu-unã cealmã)
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); mãcãm carni cu verdzu; nã featsi pãstrãmã cu verdzu; lu vidzush verdzul (fig: atsel cu caplu-acupirit cu-unã cealmã) tsi tricu?

§ verdzu di moari (vér-dzu-di-moá-ri) sn veardzã di moari (veár-dzã-di-moá-ri) shi verdzã di moari (vér-dzã-di-moá-ri) shi verdzuri di moari (vér-dzurĭ-di-moá-ri) – (unã cu verdzu)
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: verdzul di moari); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: verdzul di moari); tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul di moari); vidzu un verdzu di moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã