DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angucescu

angucescu (an-gu-cĭés-cu) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – aflu cu mintea sh-giudicata mash (aduchescu, nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; dizleg unã angucitoari; nj-yini ergu (noimã) shi dzãc tsi va s-facã trãninti; angoci, ngoci, ãngucescu, ngucescu, gucescu, cucescu, angljicescu, angljici, ngljici, ngljicescu, aduchescu
{ro: ghici, descâlci}
{fr: deviner, démêler}
{en: guess, unravel}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti (nu li-aducheashti), mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriarea, scriitura); ma s-pots, angucea (aduchea) tsi am tu mãnã; altsã frig numalji shi l-angucescu splina; dicara s-frãndzi amaxea, multi cãljuri angucescu; nu-l vidzum, ma noi angucim cum cã easti nãs; anguci iu easti ascumtu

§ angoci (an-gócĭŭ) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – (unã cu angucescu)

§ angucit (an-gu-cítŭ) adg angucitã (an-gu-cí-tã), angucits (an-gu-cítsĭ), anguciti/angucite (an-gu-cí-ti) – aflat cum easti dealihea, mash cu mintea sh-cu giudicata (fãrã ca si sã shtii sigura di ma nãinti); tsi s-fatsi dupã cum ãlj yini ergu (noima); tsi s-featsi dupã cum dzãsh di ma nãinti; ãngucit, ngucit, gucit, cucit, angljicit, ngljicit, aduchit
{ro: ghicit, descâlcit}
{fr: deviné, démêlé}
{en: guessed, unraveled}

§ anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) sf anguciri (an-gu-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anguceashti; atsea tsi ari angucitã cariva; ãnguciri, nguciri, guciri, cuciri, angljiciri, ngljiciri, aduchiri
{ro: acţiunea de a ghici, de a descâlci; ghicire, descâlcire}
{fr: action de deviner, de démêler}
{en: action of guessing, of unraveling}

§ ngucescu (ngu-cĭés-cu) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), nguceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguci-ri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: aclo ngucescu (angucescu) splina

§ ngoci (ngócĭŭ) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), ngu-ceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguciri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chir

chir (chírŭ) sm invar – zbor di tinjii tsi s-bagã nãintea-a numãljei, cãndu-lj si greashti a unui om; domnu
{ro: chir, domnul}
{fr: monsieur; maître, messire}
{en: sir; mister; master}
ex: chir (domnu) dimarhul di Almiro; chir (domnul) Miha lja sh-giurat

§ chirauã (chi-rá-uã) sf chirali/chirale (chi-rá-li) – zbor di tinjii (tsi s-bagã di-aradã nãintea-a numãljei) cãndu-lj si greashti a unei muljari; muljari (ma multu turcalã) tsi dutsi unã banã tinjisitã, sh-cari, di-aradã easti di scarã ma-analtã, ma di ugeachi; nicuchira-a casãljei; chireauã, doamnã, nicuchirã, madamã, boji
{ro: cucoană, doamnă}
{fr: dame turque; maîtresse de la maison; femme distinguée}
{en: Turkish lady; distinguished lady; lady of the house}
ex: a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ea-u, ea-u, ca chirauã (ca unã doamnã)!

§ chira (chi-rá) invar – vucativlu-a zborlui chirauã – zbor di tinjii tsi s-bagã nãintea-a numãljei, cãndu-lj si greashti a unei chirauã
{ro: vocativul de la “chirauă”}
{fr: madame...}
{en: lady...}

§ chireauã (chi-reá-uã) sf chirea-li/chireale (chi-reá-li) – (unã cu chirauã)
ex: albã-aroshi, ca chireauã (doamnã)

§ Chiratsã (Chi-rá-tsã) shi Chiratsa (Chi-rá-tsa) sf fãrã pl –
1: numã di muljari;
2: numã tsi s-da a unei mulã
{ro: nume de femeie; nume dat unei catărcă}
{fr: nom de femme; nom donné à un mulet}
{en: woman name; name given to a female mule}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

el

el (ĭélŭ) pr pirs III ea1 (ĭá), elj (ĭéljĭ), eali/eale (ĭá-li) (numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; nãs, is, dis, dãs; (formili shcurti) ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l; (fig: el = nicuchirlu)
{ro: el, ea, ei, ele}
{fr: il, elle, ils, elles}
{en: he, she, they}
ex: el (nãs) dzãtsea ashi; el (nãs) s-toarnã acasã; ea (nãsã) umpli gãleata cu apã; elj (nãsh) tundu oilji; eali (nãsi) frimintã aloatlu; tradzi el (nãs) s-moarã; mpiltescu pãrpodz trã el (fig: trã bãrbatlu-a meu)

§ l1 (-lŭ shi lŭ-) pr pirs III u1, lj1 (-ljĭ, ljĭ-), li1 (-li) – (singular shi plural, masculin shi fiminin, numinativ; formili shcurti di la pronuma pirsunalã “el”) – (unã cu el)
ex: cum easti-l (cum easti el) tora; araftul easti-l (araftul easti el) acasã?; aclo iu easti-l (iu easti el); stãtu cum sh-eara-l (cum sh-eara el); bãrbatlu eara-l (eara el) avinari; s-hibã-l (s-hibã el) yiu; s-nu-l hibã (hibã el) aclo; ma mari el va hibã-l (ma mari el va hibã el); dit groapã di-iu va hibã-l (di-iu va hibã el); foclu iu l-easti (iu easti el)?; iu easti-l (iu easti el)?; iu easti-u (iu easti ea)?; hilji-ta easti-u (easti ea) aoa; puljlji atselj iu suntu-lj (iu suntu elj)?; di cãndu eara-lj (eara elj) cu Enoch; ca domnji eara-lj (eara elj) prit casã-lã (lã = pr pos a lor; prit casa-a lor); tuts eara-lj (elj tuts eara) unã; hãshcili iu-li suntu (-li suntu = iu suntu eali)?

§ ãl (ắlŭ) shi ul (úlŭ) shi lu (lú) shi l2 (-lŭ, lŭ-) pr pirs III u2, ãlj2 (ắljĭ) shi ilj2 (íljĭ) shi lji2 (ljí) shi lj2 (-ljĭ, ljĭ-), li2 (lí) (singular shi plural, masculin shi fiminin, acuzativ; formili shcurti tsi s-adavgã la pronuma pirsunalã “tini”, multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima) – pri el
{ro: pe el, pe ea, pe ei, pe ele, ăl, o, îi, le}
{fr: il, elle, ils, elles; le, la, les, etc.}
{en: he, she, they}
ex: ea ãl (ãl = pri el) dusi acasã; ea-l (l = ãl, ul, li, pri el) dusi n hoarã; va s-dimãndu ca s-ul (ul = pri el) dau; ul (ul = pri el) culcã tu ashtirnut; shi na-ts-ul (ul = pri el) Mitri dziniri; ningã foc nji lu-adutsea (lu = pri el), ningã pirã nj-ul liga (ul = pri el); dats-lu nafoarã (lu = pri el) di-aoa; vidzush-lu (lu = pri el) tsi featsi?; ea lu (lu = pri el) ntreabã tra sã-lj (-lj, dativ = a lui) dzãcã; el lu (lu = pri el) acãtsarã; ea nu u vidzurã (u =pri ea); u featsirã (u = pri ea) si s-ducã acasã; u vrei i nu u vrei?; ca foarticã u minã; lja-u sh-talj-u, loats-u sh-tãljats-u; vidzush-u?; u vidzãndalui; ca vimtu ndreptu u loa pri mealuri; ma, tsi u vrei?; elj lj-avinai (lj = pri elj); eali nu li aflã (li = pri eali); pãdurli li (li = pri eali, pãdurli) arsirã; ea-l dipuni tãmbãrãlu (-l = pri el, tãmbãrãlu); ma dipuni-l (-l = pri el); lji-lj lu deadirã (lu = pri el; lji-lj = a lui, dativ); lji-lj lu pitricurã tserbul (lu = pri el, tserbul; lji-lj = a lui, dativ); vãtãmãndalui-lu (lu = pri el, dushmanlu), ascãpã cu bana; iu lu ari (lu = pri el)?; mãtsinats-u (u = pri ea) la noi; vidzãndalui-u (u = pri ea) ahãntã gioanã; maea lji ncljisi ocljilj (pr pirs, acuzativlu lji = pri elj, ocljilj; icã pr pirs, dativlu, a lui); adapã-lj la arãu (-lj = pri elj); paplu li teasi (li = pri eali) pri measã; talji-li cumãts (li =pri eali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

io

io (ĭo) pr pirs I (singular, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el; trã ginitiv shi dativ vedz zborlu “mini”) – zbor tsi lja loclu-a numãljei a atsilui tsi zburashti; mini, meni, eu, (forma shcurtã) mi (-mi, mi-)
{ro: eu, mine, pe mine, mă}
{fr: je, me, moi}
{en: I, me}
ex: io (mini) cad di somnu; io (mini) la shoput si-nj lu-ashteptu; tini io (pri mini) nu mi-ascultash; mi ntreghi io (pri mini)? fãrã di io nu va ti duts iuva; s-arcarã tuts pri io (pri mini)

§ eu (éŭ) pr pirs I [zbor aproapea chirut tora dit limbã] – (unã cu io)
ex: am shi eu (io, mini) cama mari; dutsets-vã voi, cã eu (io, mini) nu yin; atumtsea va s-mor shi eu (mini); eu (io) nu mi min di-aoa; sh-eu (sh-mini) fui deadun cu nãsh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lui2

lui2 (a lúĭ) pr pos a ljei2 (a ljĭéĭ), a lor2 (a lórŭ), a lor2 (a lórŭ) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi (i) tsãni loclu-a numãljei a atsilui trã cari un zburashti cu cariva, sh-cari ari tsiva, un lucru, icã (ii) tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel trã cari sã zburashti; zbor tsi aspuni cã un lucru easti a atsilui ti cari si zburashti; su, sa, lj, lã
{ro: lui, al lui, său, sa}
{fr: son, le sien}
{en: his}
ex: aestu easti fuslu-a lui; lucreadzã cu furca-a ljei; vidzurã cu ocljilj a lor tsi s-featsi n hoarã; calu-a lui shcljoapicã; oili-a lor suntu lãndziti

§ su2 (-sú) pr pos sa2 (-sa) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a ljei, lj
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: aesti pronumi s-aflã ufilisiti cu ma multsãlj (ma nu tuts!) oaminj dit unã fumealji (soi) ca, bunãoarã: bãrbatu-su, cumnatu-su, cumnat-su, cumnatã-sa, cumnat-sa, dzinir-su, dadã-sa, fãrtatu-su, fãrtat-su, hilji-sa, hilj-sa, hilj-su, hilji-su, lalã-su, mai-sa, nipoatã-sa, nipotu-su, nor-sa, nunã-sa, nunu-su, nun-su, papu-su, pap-su, sinfadã-sa, soacrã-sa, socru-su, sor-sa, suratã-sa, tatã-su, tat-su, tetã-sa, etc.; nu lj-avea vidzutã tatã-su (su = a lui, a ljei) shi dadã-sa (sa = a lui, a ljei) di multsã anj; socru-su (su = a lui, a ljei) cu soacrã-sa (sa = a lui, a ljei) bãna n Sãrunã; mai-sa dusi la casa-a cumnatã-sai; loclu a doamnã-sai eara mari; domnu-su a pãputsãljei; domnu-su a eapilor; domnu-su a pricilor; domnu-su a lor, doamnã-sa a lor; a domnu-sui a gãrdinãljei; dzãsh a afendu-sui; a hilji-sai shi a featã-sai, el nu lã deadi s-mãcã tsiva; dzãtsea a muljarã-sai zboarã uruti; dzãsi a nor-sai; a soacãr-sai nu-lj dzãsi tsiva

§ lj4 (-ljĭ) pr pos lã2 (-lắ) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” shi “a lor” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a lor
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: intrãm tu casa-lj (lj = a lui, a ljei) mushatã; calu-lj (lj = a lui, a ljei) shcljupica; oaea-lj (lj = a lui, a ljei) eara lãndzitã; caplu-lj (lj = a lui, a ljei) s-avea alghitã; inima-lj (lj = a lui, a ljei) trimbura di lãhtarã; ficiorlji-lj (lj = a lui, a ljei) shi featili-lj (lj = a lui, a ljei) armasirã acasã; dipusirã tu hoara-lã (lã = a lor); di mirã-lã (lã = a lor) agiutats; au casa-lã (lã = a lor) mplinã; pristi tutã-lã (lã = a lor) avearea; eali armãn vedui ntreaga-lã (lã = a lor) banã; tuts mutrescu s-nã lja di partea-lã (lã = a lor); trã ninti-lã (lã = a lor) lucrarea; omlu-lã (lã = a lor) eara om bun; oili-lã (lã = a lor) fitarã; birbetslji-lã (lã = a lor) lãndzidzãrã; tsi eara doi-lã? (doilji elj, un a alãntui, un cu-alantu)?; lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

meu

meu (a méŭ) pr pos a mea (a meá) shi a meaea (a meá-ĭa), a mei (a méĭ), a meali/meale (a meá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui tsi ari un lucru; zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel tsi zburashti; a njeu, a mel, nju
{ro: meu, al meu}
{fr: mon, le mien}
{en: mine}
ex: nuclu-a meu s-uscã; nearcã-a mea mi ncaci; earba nu-i a mea, livãdzli suntu-a meali; oaspitslj-a mei vinjirã; easti a mea banã; di partea-a meaea (mea, meauã) pots s-fudz; dupã moartea-a meaea (a mea); a meali nu vinjirã

§ a miui (a mi-úĭ) pr pos a miljei (a mi-ljĭéĭ), a mior (a mi-órŭ), a milor (a mi-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a meu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al meu}
{fr: le mien}
{en: ours}
ex: a suflitlui a miui (atsel a meu); a casãljei a miljei (atsea a mea) ãlj deadirã foc; a fratslor a mior (atsei a mei; icã, a fratslor a mei); li ded a featilor a milor (atseali a meali)

§ mu3 (-mú) shi m (-m) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a meu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) –
ex: of! of! caplu-mu (mu = a meu); Dumnidzale-mu (mu = a meu), agiutã-nj; tsi nj-adari, bãrbate-m (m = a meu)?; lea, dado-m (m = a mea) yinu s-ti bash!

§ a mel (a mélŭ) pr pos a meauã (a meá-ŭã), a melj (a méljĭ), a meali/meale (a meá-li) – (unã cu a meu)
ex: pãrãmithlu a mel; fratili a mel nu mi va; a mel vinji singur; si-nj ti-aduc la casa-a meauã; dã-nj frãmtea a tauã, pirushana-a meauã; lea, moasha-a meauã

§ a milui (a mi-lúĭ) pr pos a miljei (mi-ljĭéĭ), a miljor (mi-ljĭórŭ), a milor (a mi-lórŭ) (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a mel”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – (unã cu a miui)
ex: lj-u deadirã a ficiorlui a milui (atsel a meu); a miljor (a-atsilor a mei) nu lã pãru ghini; a milor (a-atsilor a meali) dzã-lã s-nu s-minã di-aoa

§ a njeu (a njĭéŭ) pr pos a nja (a njĭá), a njei (a njĭéĭ), a njali/njale (a njĭá-li) shi nj2 (-njĭ) pr pos invar – (unã cu a meu)
ex: nu-nj vidzush gionili a njeu?; a njei ascãparã di bileadz; suflitu-nj trimbura (-nj = a meu; icã scriat suflitlu nj-trimbura, nj- easti pr pirs I = nji, a njia); inima-nj (nj = a mea) acãtsã sã-nj batã (nj = a njia); cãtse, Hriste-nj (nj = a meu), nu nj-alash (nj = a njia) soea s-intrã?; oili-nj li tumshu (-nj = a meali; icã scriat oili nj-li tumshu, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, trã mini); sotsli-nj vinjirã trã numã-acasã (-nj = (sotslji) a mei; icã scriat sotslji nj-vinjirã, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, la mini); di mãrata-nj (nj = a mea), njilãea-ti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mini/mine

mini/mine (mí-ni) pr pirs I (singular, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui tsi zburashti; meni, eu, io, (forma shcurtã) mi (-mi, mi-)
{ro: eu, mine, pe mine, mă}
{fr: je, me, moi}
{en: I, me}
ex: mini (io) escu cum cama ghini; mini mi va (ari vreari ti mini, mi caftã); tsi s-fac, maratlu di mini; furlji mini (pri io) mi cãlcarã; va s-u talj mini (io) pi dauã; tsi pãtsãi mini (io), mãratlu; tsãni-ti di mini (io); sharpili aestu mash mini (pri io) mi cunoashti; ta s-mi-acatsã sh-mini (sh-pri io); ashtiptats sh-mini (pri io); arucã-ti pri mini; furlji mini (pri mini) mi cãlcarã; pri mini, bre, vreats s-mi cãlcats, pri mini s-mi furats, pri mini?

§ meni (mé-ni) pr pirs I – (unã cu mini)
ex: si shtiu shi meni (mini)

§ mi3 (mi) ((i) pr pirs I: singular, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “mini” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl I: singular, masculin shi fiminin, acuzativ) – pi mini; pri eu; pri io
{ro: mă, pe mine}
{fr: me}
{en: me}
ex: mi (mi = pri mini) aurlu nuntru; tora, tini nu mi nveatsã (mi = pri mini); vrei-mi (mi = pri mini) shi aproachi-mi (mi = pri mini) nãpoi; achicãsits-mi (mi = pri mini), i nu mi-achicãsits (mi = pri mini)?; dushu-mi (mi = dush pi mini), dushu-mi (mi = dush pi mini), calea nghios; dushu-mi (mi = pri mini), dushu-mi (mi = pri mini) pãnã n cali; dushu-mi (mi = pri mini) la murmintu; vimtul si-nj mi (mi = pri mini) batã; si-nj mi (mi = pri mini) avdã muntsã sh-niori; neaflãndalui-mi (mi = pi mini); lasã-nj-mi (mi = pi mini), dado!; furlji mini mi (mi = pri mini) cãlcarã; pri mini, bre, vreats s-mi (mi = pri mini) cãlcats, pri mini s-mi (mi = pri mini) furats, pri mini?

§ a njia (njí-ĭa) pr pirs I (singular, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “mini”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui tsi zburashti; nji, ãnj, (forma shcurtã) nj (-nj, nj-)
{ro: mie, îmi, mi}
{fr: à moi, moi}
{en: to me, me}
ex: u deadi a njia, nu a tsãia; a njia, cum ãnj prindi; a njia nu-nj (nj = ãnj) pari ghini cã vinji sh-el

§ ãnj (ắnjĭ) shi nji (njí) shi nj1 (-njĭ, njĭ-) ((i) pr pirs I: singular, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã a pronumãljei pirsunalã “a njia” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl I: singular, masculin shi fiminin, dativ) – a njia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãmalj

nãmalj (nã-máljĭŭ) sn nãmalji/nãmalje (nã-má-lji) – pravdã njicã tsi nã da lãnã ca oaea, capra, etc.; nimalj, numalj
{ro: vită mică care dă lănă (oaie, capră)}
{fr: menu bétail, bêtes à laine (brebis, chèvre)}
{en: small livestock (sheep, goat)}
ex: bagã nãmaljlu-aestu tu sulã; toamna s-talji nãmalji; tuti treili nãmalji li-avea faptã shunjitsã

§ nimalj (ni-máljĭŭ) sn nimalji/nimalje (ni-má-lji) – (unã cu nãmalj)
ex: s-dusi Dima s-lja nimalji; si s-ducã si-lj caftã un nimalj a picurarlui

§ numalj (nu-máljĭŭ) sn numalji/numalje (nu-má-lji) – (unã cu nãmalj)
ex: numaljlu di cãrcinar s-aspindzurã; altsã frig numalji; am multi numalji; pushclja si sãrglji s-acatsã vãrã numalj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã