DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culeastrandu

culeastrandu (cu-leas-trán-du shi cu-leás-tran-du) sm pl(?) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, cu frãndzã ntredz tsi crescu dit trup aproapea di-arãdãtsinã shi sta ma multi andicra di trup, sh-cu lilici galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca schicuri i umbreli; culeatsã
{ro: clopoţei, ciuboţica cucului, ţâţa oii; ori ghiocel(?)}
{fr: campanule, primevère, digitale; ou perce-neige(?)}
{en: campanula, primula, digitalis; or snowdrop(?)}
ex: tra s-nj-adun culeastrandu

§ culeatsã2 (cu-leá-tsã) sf culets (cu-létsĭ) – (unã cu culeastrandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrnuts1

gãrnuts1 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; cumatã njicã (sãrmã), cãdzutã i aruptã dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunãoarã, sarea i zahãrea; grãnuts, grãntsu, grãts, gãrits, bob
{ro: grăunte, boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
ex: s-bãgã s-adunã, gãrnuts cu gãrnuts, meljlu; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; gãrnuts di sicarã; eara virsati gãrnutsã di misur; s-bãgã s-lu-adunã gãrnuts di gãrnuts; mãcai un gãrnuts di-auã; gãrnuts (cumatã njicã) di timnjamã

§ grãnuts1 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: un grãnuts di grãn; dauã grãnutsã di-auã

§ grãntsu1 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: arucã la gãljinj un pulmu cu grãntsã di misur

§ grãts1 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: avea tsintsi grãtsi (cumãts) di oauã

§ gãrits1 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts1)

§ gãrnutsic1 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãr-nutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: grăunte mic}
{fr: petit grain, petite graine}
{en: small grain}
ex: lacrimã ca un gãrnutsic (ca un gãrnuts njic)

§ gãrnutsedz1 (gãr-nu-tsédzŭ) vb I gãrnutsai (gãr-nu-tsáĭ), gãrnutsam (gãr-nu-tsámŭ), gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsari/gãrnutsare (gãr-nu-tsá-ri) – l-fac (sãrmu) un lucru s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
{ro: granula}
{fr: se couvrir de bubes sur la peau}
{en: granulate}

§ gãrnutsat1 (gãr-nu-tsátŭ) adg gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsats (gãr-nu-tsátsĭ), gãrnutsati/gãrnutsate (gãr-nu-tsá-ti) – tsi s-ari faptã s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nulã

nulã (nú-lã) sf nuli/nule (nú-li) – numirlu 0 cari dzãtsi cã iuva (tu-un loc) nu s-aflã vãrnu, cã nu-ari nitsi un; sãfãr, sãfãri
{ro: zero, nulitate}
{fr: zéro, nullité}
{en: zero}
ex: agãrshish s-lji badz nã nulã

§ nul (núlŭ) adg nulã (nú-lã), nulj (núljĭ), nuli/nule (nú-li) – tsi nu easti dip tsiva; tsi nu-ahãrzeashti tsiva; tsi nu-ari nitsiunã tinjii
{ro: nul}
{fr: nul}
{en: null, amounting to nothing}
ex: nulã (trã dip tsiva) li ari tuti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

risite

risite (ri-sí-te) invar – ashtirdzearea-a unui numir dit unã tifteri; ashtirdzearea-a unei numã dit unã aradã; etc.;
(expr:
1: lj-fac risite = l-scot dit isapi, lu-ashtergu;
2: risite s-ti fats = fudz di-aoa s-nu mata ti ved!; s-ti lja neclu!; fã-ti defi, fã-ti cãipi, fã-ti cusuri!, fã-ti stifã!, fã-ti afan!, etc.)
{ro: acţiunea de a şterge un număr, un nume dintr-o listă, etc.; anulare}
{fr: effacement d’un chiffre, d’un nom, etc.; action de biffer}
{en: action of erasing a number, a name from a list, etc.; annulment}
ex: fã-l risite (scoati-l dit isapi; ashteardzi-l dit tifteri); lji li fac risite (va li agãrshescu, va-lj li ljertu) tuti cãti-nj featsi; lj-feci risite dit yii (lu scosh dit arada-a-atsilor yii)

§ arisite (a-ri-sí-te) invar – (unã cu risite)
ex: fã-lj arisite! (scoati-l dit isapi, ashteardzi-l)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãfãr

sãfãr (sã-fắrŭ) sm invar – numirlu 0 (zero, nulã) cari dzãtsi cã un nu-ari tsiva; numirlu tsi-aspuni cã tu-un loc nu s-aflã vãrnu; sãfãri, nulã
{ro: zero}
{fr: zéro}
{en: zero}

§ sãfãri/sãfãre (sã-fắ-ri) sf invar – (unã cu sãfãr)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã