DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahulescu

ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)

§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}

§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
ex: s-imnã cu ahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu pusputiri)

§ ahulitã (a-hu-lí-tã) sf fãrã pl – lucrul tsi-l fatsi un cãndu ahuleashti; ahuliri, suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bademi/bademe

bademi/bademe (ba-dé-mi) sf badenj (ba-dénjĭ) – poamã faptã di-amigdal, un pom shcurtu tsi creashti tu locurli caldi (ca-atseali dit Grãtsii i Turchii), cu frãndzi uvali (ca oulu tu videari), lundzi shi strimti, cu lilici albi-trandafilii shi poami cu oasili tsi s-mãcã ca nutsli; oasa dit poama-a migdalui tsi s-mãcã (sh-ari un gustu ca di nucã); baemi, migdalã, amigdalã
{ro: migdală}
{fr: amande}
{en: almond}

§ baemi/baeme (ba-ĭé-mi) sf baenj (ba-ĭénjĭ) – (unã cu bademi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caritcu

caritcu (ca-rít-cu) adg caritcã (ca-rít-cã), carittsi (ca-rít-tsi), carit-tsi/carittse (ca-rít-tsi) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-un veardi ncljis, tsi sã scoati dit (shi sh-u-adutsi cu) coaja veardi tsi-acoapirã nutsli
{ro: verde închis}
{fr: couleur verte-foncée, qu’on obtient par l’emploi d’écales vertes de noix}
{en: dark green}
ex: purta nã fustani caritcã (veardi, tsi sh-u-adutsi cu peaja groasã tsi-acoapirã unã nucã nicoaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstãnj

cãstãnj (cãs-tắnjĭŭ) sm cãstãnj (cãs-tắnjĭ) – arburi (pom) tsi creashti ma multu tu pãduri, cu frãndzãli niheamã ca lundzi, lilici albi icã aroshi arãdãpsiti ca tu-unã piramidã, cãftat multu ti fructili tsi fatsi, tsi sh-u aduc tu mãrimi, formã shi nustimadã cu nuca
{ro: castan}
{fr: châtaignier}
{en: chestnut tree}
ex: durnjii sum cãstãnj, tu avrã nã sãhati; aproapea di hoarã eara nã pãduri di cãstãnj

§ cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) sf cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) – fructul faptu di pomlu cãstãnj (ca unã soi di nucã nvilitã pi dinafoarã cu-unã coaji mplinã di schinj tsi s-usucã, s-disfatsi sh-cadi cãndu cãstãnja s-coatsi toamna pi pom), cu njedzlu dultsi sh-bun tu mãcari, cãndu easti hertu i friptu pri foc
{ro: castană}
{fr: châtaigne}
{en: chestnut}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angu-citoari: cãstãnja); mi-arisescu cãstãnjili hearti; el s-curdusi la measã sh-mãcã cãstãnji fripti; cãstãnjili hearti, sh-ma multu cãstãnjili fripti caftã yin; cãstãnjili ti saturã

§ cãstãnjish (cãs-tã-njíshĭŭ) sm cãstãnjishuri (cãs-tã-njí-shĭurĭ) – loc cu multsã cãstãnj; pãduri di cãstãnj; castanaryio
{ro: pădure de castani}
{fr: châtaignerie}
{en: chestnut forest or plantation}

§ castanaryio (cas-ta-nar-yĭó) sm castanaryeadz (cas-ta-nar-yĭádzĭ) – (unã cu cãstãnjish)
ex: mi dush tu castanaryio

§ cãstãnjishti/cãs-tãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) sf cãstãnjishti/cãstãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) – loc iu s-arucã cojli di cãstãnji
{ro: locul unde se aruncă cojile de castane}
{fr: endroit où l’on jette les écales de châtaignes}
{en: place where one discards the shucks of chestnuts}
ex: caftã prit cãstãnjishti

§ cãstãnjiu (cãs-tã-njíŭ) adg cãstã-njii/cãstãnjie (cãs-tã-njí-i), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ) – tsi ari unã hromã ca di cãstãnji; cãstãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheafã

cheafã (chĭá-fã) sf cheafi/cheafe (chĭá-fi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi, a gushiljei sh-a caplui; ceafã, zvercã, cãshingic, nucã, putil
{ro: ceafă}
{fr: nuque}
{en: nape of the neck}

§ ceafã (cĭá-fã) sf ceafi/ceafe (cĭá-fi) – (unã cu cheafã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coaji/coaje

coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)

§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}

§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã

§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã

§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn