DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi

§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos

§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abrashcu

abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!

§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ac

ac (ácŭ) sn atsi/atse (á-tsi) – unã hãlati njicã shi suptsãri di cilechi, cu-unã mitcã tu-un capit sh-unã guvã (ureaclji) tu-alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hãlãts (ca aclu di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig:
1: ac; dit ac = cuseari; cusut; expr:
2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari guvã shi sh-u-adutsi cu unã penurã cã ari un cap di-unã parti) ma ti-acãtsari un stranj;
3: ac yiftescu = ac mari shi gros;
4: ac di flurii = bair di galbini;
5: guva di ac, ureaclja di ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di cuseari; mãgheauã;
6: nj-da atsi prit trup (mãnj, cicioari, etc.) = aduchescu ca atsi (hiori, ntsãpãturi, furnits) tsi-nj trec prit trup;
7: lunjinã, s-trets tu ac = multã lunjinã;
8: pãn di ac = tuti, nu-alasã tsiva dip)
{ro: ac}
{fr: aiguille (à coudre, de pin)}
{en: needle}
ex: njic escu, drac nj-escu tutã lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada lungã, lungã shi minutã (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu matsãli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); di aumbra di ac, casã nu fats; si ntsapã cu un ac di chin; dã-nj un ac cu cap; stranji noauã dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); arucã atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã); luna eara lunjinoasã, s-trets tu ac
(expr: multu lunjinoasã, cã puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); bãneadzã cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mãnj; pãn tu ac (tuti, pãnã sh-aclu, nu-alãsarã tsiva dip) ãlj deadirã

§ acar (a-cárŭ) sf acari/acare (a-cá-ri) – cutii di lemnu tu cari nicuchira sh-tsãni atsili
{ro: cutie cu ace}
{fr: boîte à aiguilles}
{en: needle box}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acãmat

acãmat (a-cã-mátŭ) adg acãmatã (a-cã-má-tã), acãmats (a-cã-mátsĭ), acãmati/acãmate (a-cã-má-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; linãvos, timbel, armãsãtor, linos, aduliftu, blanes, edec, cumban, haileas, tãvlãmbã, hain, hãin, tindu-ghomar, cioari-tu-cinushi
{ro: leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lj-angrica a acãmatlui (a linãvoslui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acareti/acarete

acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã