DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sumig

sumig (su-mígŭ) sn sumidzi/sumidze (su-mí-dzi) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; sumigã, si-migã, chipitã, chirchinedz, mitcã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf (munte, ac)}
{fr: sommet, faîte, bout, pointe (aiguille)}
{en: summit, top, end, tip, (needle) point}

§ sumigã (su-mí-gã) sf sumidzi/su-midze (su-mí-dzi) – (unã cu sumig)

§ simigã (si-mí-gã) sf simidz (si-mídzĭ) – (unã cu sumig)
ex: mi ntsãpai cu simiga (chipita, mitca) di ac; aclu-aestu nu-ari simigã (mitcã); di tutã avearea armasã di la pãrintsã nu s-aleapsi cu tsiva, ni cu-unã simigã di ac

§ sumigos (su-mi-gósŭ) adg sumigoasã (su-mi-gŭá-sã), sumigosh (su-mi-góshĭ), sumigoasi/sumigoase (su-mi-gŭá-si) – tsi easti cu sumigã shi poati si ntsapã; simigos, ãntsãpulicos, ntsãpãlicos, ntsãpulicos, chipitos, surlutos, turyisit
{ro: ascuţit, vârfuit}
{fr: aigu, pointu}
{en: sharp, pointed}
ex: pishtirei sumigoasi (ntsãpãlicoasi) ca sãita; chinj zveltsã shi sumigosh (chipitosh); Elimbul cu ciuciulili sumigoasi (surlutoasi)

§ simigos (si-mi-gósŭ) adg simigoasã (si-mi-gŭá-sã), simigosh (si-mi-góshĭ), simigoasi/simigoase (si-mi-gŭá-si) – (unã cu sumigos)

§ nsimig (nsi-mígŭ) vb I nsimigai (nsi-mi-gáĭ), nsimigam (nsi-mi-gámŭ), nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigari/nsimigare (nsi-mi-gá-ri) – l-fac un lucru lungu shi suptsãri (par, cundilj, etc.) s-hibã cama simigos; nturyisescu
{ro: ascuţi (creion, par, etc.)}
{fr: aiguiser (crayon, pieu, etc.)}
{en: sharpen (pencil, stake, etc.}
ex: nsimiga (nturyisea) parlji; nu putui s-lu nsimig ghini (s-lji fac s-aibã nã mitcã bunã)

§ nsimigat (nsi-mi-gátŭ) adg nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigats (nsi-mi-gátsĭ), nsimigati/nsimigate (nsi-mi-gá-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama simigos; nturyisit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé}
{en: sharpened}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

truho

truho (tru-hó) sm truhadz (tru-húdzĭ) – hãlati, cu un discu (arocut) adrat dit unã soi di cheatrã, cu cari si struxescu (s-fac s-talji ma ghini) cãtsutili (tãpoarili, foartitsli, etc.) cãndu muhlja-a lor easti fricatã di discul minat multu agonja cu mãna i cu ciciorlu
{ro: tocilă}
{fr: meule à aiguiser}
{en: grindstone}

§ ntruhisescu (ntru-hi-sés-cu) vb IV ntruhisii (ntru-hi-síĭ), ntruhiseam (ntru-hi-seámŭ), ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) – frec cu cheatra di la truho (i cu-unã limã maxus adratã) lucri ca, bunãoarã, cutsut (tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-li fac s-talji ma ghini; fac muhlja-a unui hãlati tsi talji (cutsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-talji ma ghini; truhisescu, nturhisescu, nturchisescu, nturyisescu, turyisescu, ntruxescu, truxescu, struxescu
{ro: ascuţi}
{fr: aiguiser, émoudre, affiler}
{en: sharpen, grind (knife), whet (scythe)}

§ ntruhisit (ntru-hi-sítŭ) adg ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisits (ntru-hi-sítsĭ), ntruhisiti/ntruhisite (ntru-hi-sí-ti) – (hãlati di tãljari lucri ca, bunãoarã, cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tsi easti adratã s-talji ma ghini, cu fricarea-a ljei di arocutlu-a unui truho (i di unã limã maxus adratã tr-aestu lucru); truhisit, nturhisit, nturchisit, nturyisit, turyisit, ntruxit, truxit, struxit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé, émoulu, affilé}
{en: sharpened, newly ground (knife), whetted (scythe)}

§ ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) sf ntruhisiri (ntru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) easti ntruhisitã; truhisiri, nturhisiri, nturchisiri, nturyisiri, turyisiri, ntruxiri, truxiri, struxiri
{ro: acţiunea de a ascuţi; ascuţire}
{fr: action d’aiguiser, d’émoudre, d’affiler}
{en: action of sharpening, of grinding (knife), of whetting (scythe)}

§ nintruhisit (nin-tru-hi-sítŭ) adg nintruhisitã (nin-tru-hi-sí-tã), nintruhisits (nin-tru-hi-sítsĭ), nintruhisiti/nintruhisite (nin-tru-hi-sí-ti) – tsi nu easti ntruhisit; nitruhisit, ninturhisit, ninturchisit, ninturyisit, nituryisit, nintruxit, nitruxit, nistruxit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn