DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ntsap

ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi

§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)

§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}

§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surlutos

surlutos (sur-lu-tósŭ) adg surlutoasã (sur-lu-tŭá-sã), surlutosh (sur-lu-tóshĭ), surlutoasi/surlutoase (sur-lu-tŭá-si) – tsi ari unã chipitã (mithcã); tsi easti turyisit shi faptu s-aibã unã mithcã; ãntsãpãlicos, ntsãpãlicos, ãntsãpulicos, ntsãpulicos, chipitos, sumigos, simigos, turyisit, nturyisit, nturhisit
{ro: ascuţit}
{fr: pointu}
{en: sharp-pointed}
ex: gortsã surlutoasi (chipitoasi, ntsãpãlicoasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

truho

truho (tru-hó) sm truhadz (tru-húdzĭ) – hãlati, cu un discu (arocut) adrat dit unã soi di cheatrã, cu cari si struxescu (s-fac s-talji ma ghini) cãtsutili (tãpoarili, foartitsli, etc.) cãndu muhlja-a lor easti fricatã di discul minat multu agonja cu mãna i cu ciciorlu
{ro: tocilă}
{fr: meule à aiguiser}
{en: grindstone}

§ ntruhisescu (ntru-hi-sés-cu) vb IV ntruhisii (ntru-hi-síĭ), ntruhiseam (ntru-hi-seámŭ), ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) – frec cu cheatra di la truho (i cu-unã limã maxus adratã) lucri ca, bunãoarã, cutsut (tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-li fac s-talji ma ghini; fac muhlja-a unui hãlati tsi talji (cutsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-talji ma ghini; truhisescu, nturhisescu, nturchisescu, nturyisescu, turyisescu, ntruxescu, truxescu, struxescu
{ro: ascuţi}
{fr: aiguiser, émoudre, affiler}
{en: sharpen, grind (knife), whet (scythe)}

§ ntruhisit (ntru-hi-sítŭ) adg ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisits (ntru-hi-sítsĭ), ntruhisiti/ntruhisite (ntru-hi-sí-ti) – (hãlati di tãljari lucri ca, bunãoarã, cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tsi easti adratã s-talji ma ghini, cu fricarea-a ljei di arocutlu-a unui truho (i di unã limã maxus adratã tr-aestu lucru); truhisit, nturhisit, nturchisit, nturyisit, turyisit, ntruxit, truxit, struxit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé, émoulu, affilé}
{en: sharpened, newly ground (knife), whetted (scythe)}

§ ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) sf ntruhisiri (ntru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) easti ntruhisitã; truhisiri, nturhisiri, nturchisiri, nturyisiri, turyisiri, ntruxiri, truxiri, struxiri
{ro: acţiunea de a ascuţi; ascuţire}
{fr: action d’aiguiser, d’émoudre, d’affiler}
{en: action of sharpening, of grinding (knife), of whetting (scythe)}

§ nintruhisit (nin-tru-hi-sítŭ) adg nintruhisitã (nin-tru-hi-sí-tã), nintruhisits (nin-tru-hi-sítsĭ), nintruhisiti/nintruhisite (nin-tru-hi-sí-ti) – tsi nu easti ntruhisit; nitruhisit, ninturhisit, ninturchisit, ninturyisit, nituryisit, nintruxit, nitruxit, nistruxit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn