truho (tru-hó) sm truhadz (tru-húdzĭ) – hãlati, cu un discu (arocut) adrat dit unã soi di cheatrã, cu cari si struxescu (s-fac s-talji ma ghini) cãtsutili (tãpoarili, foartitsli, etc.) cãndu muhlja-a lor easti fricatã di discul minat multu agonja cu mãna i cu ciciorlu
{ro: tocilă}
{fr: meule à aiguiser}
{en: grindstone}
§ ntruhisescu (ntru-hi-sés-cu) vb IV ntruhisii (ntru-hi-síĭ), ntruhiseam (ntru-hi-seámŭ), ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) – frec cu cheatra di la truho (i cu-unã limã maxus adratã) lucri ca, bunãoarã, cutsut (tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-li fac s-talji ma ghini; fac muhlja-a unui hãlati tsi talji (cutsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-talji ma ghini; truhisescu, nturhisescu, nturchisescu, nturyisescu, turyisescu, ntruxescu, truxescu, struxescu
{ro: ascuţi}
{fr: aiguiser, émoudre, affiler}
{en: sharpen, grind (knife), whet (scythe)}
§ ntruhisit (ntru-hi-sítŭ) adg ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisits (ntru-hi-sítsĭ), ntruhisiti/ntruhisite (ntru-hi-sí-ti) – (hãlati di tãljari lucri ca, bunãoarã, cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tsi easti adratã s-talji ma ghini, cu fricarea-a ljei di arocutlu-a unui truho (i di unã limã maxus adratã tr-aestu lucru); truhisit, nturhisit, nturchisit, nturyisit, turyisit, ntruxit, truxit, struxit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé, émoulu, affilé}
{en: sharpened, newly ground (knife), whetted (scythe)}
§ ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) sf ntruhisiri (ntru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) easti ntruhisitã; truhisiri, nturhisiri, nturchisiri, nturyisiri, turyisiri, ntruxiri, truxiri, struxiri
{ro: acţiunea de a ascuţi; ascuţire}
{fr: action d’aiguiser, d’émoudre, d’affiler}
{en: action of sharpening, of grinding (knife), of whetting (scythe)}
§ nintruhisit (nin-tru-hi-sítŭ) adg nintruhisitã (nin-tru-hi-sí-tã), nintruhisits (nin-tru-hi-sítsĭ), nintruhisiti/nintruhisite (nin-tru-hi-sí-ti) – tsi nu easti ntruhisit; nitruhisit, ninturhisit, ninturchisit, ninturyisit, nituryisit, nintruxit, nitruxit, nistruxit
{ro: neascuţit}
{fr: qui n’est pas aiguisé}
{en: that is not sharpened}
§ nintruhisiri/nintruhisire (nin-tru-hi-sí-ri) sf nintruhisiri (nin-tru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) nu easti ntruhisitã; nitruhisiri, ninturhisiri, ninturchisiri, ninturyisiri, nituryisiri, nintruxiri, nitruxiri, nistruxiri
{ro: acţiunea de a nu ascuţi}
{fr: action de ne pas aiguiser}
{en: action of not sharpening}
§ truhisescu (tru-hi-sés-cu) vb IV truhisii (tru-hi-síĭ), truhiseam (tru-hi-seámŭ), truhisitã (tru-hi-sí-tã), truhisiri/truhisire (tru-hi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
§ truhisit (tru-hi-sítŭ) adg truhisitã (tru-hi-sí-tã), truhisits (tru-hi-sítsĭ), truhisiti/truhisite (tru-hi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ tru-hisiri/truhisire (tru-hi-sí-ri) sf truhisiri (tru-hi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ nitruhisit (ni-tru-hi-sítŭ) adg nitruhisitã (ni-tru-hi-sí-tã), nitruhisits (ni-tru-hi-sítsĭ), nitruhisiti/nitruhisite (ni-tru-hi-sí-ti) – (unã cu nintruhisit)
§ nitruhisiri/nitruhisire (ni-tru-hi-sí-ri) sf nitruhisiri (ni-tru-hi-sírĭ) – (unã cu nintruhisiri)
§ nturhisescu (ntur-hi-sés-cu) vb IV nturhisii (ntur-hi-síĭ), nturhi-seam (ntur-hi-seámŭ), nturhisitã (ntur-hi-sí-tã), nturhisi-ri/nturhisire (ntur-hi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
§ nturhisit (ntur-hi-sítŭ) adg nturhisitã (ntur-hi-sí-tã), nturhisits (ntur-hi-sítsĭ), nturhisiti/nturhisite (ntur-hi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ nturhisiri/nturhisire (ntur-hi-sí-ri) sf nturhisiri (ntur-hi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ niturhisit (ni-tur-hi-sítŭ) adg niturhisitã (ni-tur-hi-sí-tã), niturhisits (ni-tur-hi-sítsĭ), niturhisiti/niturhisite (ni-tur-hi-sí-ti) – (unã cu ninturhisit)
§ niturhisiri/nitur-hisire (ni-tur-hi-sí-ri) sf niturhisiri (ni-tur-hi-sírĭ) – (unã cu nin-turhisiri)
§ nturchisescu (ntur-chi-sés-cu) vb IV nturchisii (ntur-chi-síĭ), nturchiseam (ntur-chi-seámŭ), nturchisitã (ntur-chi-sí-tã), nturchisiri/nturchisire (ntur-chi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
§ nturchisit (ntur-chi-sítŭ) adg nturchisitã (ntur-chi-sí-tã), nturchisits (ntur-chi-sítsĭ), nturchisiti/nturchisite (ntur-chi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ nturchisiri/nturchisire (ntur-chi-sí-ri) sf nturchisiri (ntur-chi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ nturyisescu (ntur-yi-sés-cu) vb IV nturyisii (ntur-yi-síĭ), nturyiseam (ntur-yi-seámŭ), nturyisitã (ntur-yi-sí-tã), nturyisi-ri/nturyisire (ntur-yi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: lamnja shi nturyisi dintsãlj
§ nturyisit (ntur-yi-sítŭ) adg nturyisitã (ntur-yi-sí-tã), nturyisits (ntur-yi-sítsĭ), nturyisiti/nturyisite (ntur-yi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ nturyisiri/nturyisire (ntur-yi-sí-ri) sf nturyisiri (ntur-yi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ turyisescu (tur-yi-sés-cu) vb IV turyisii (tur-yi-síĭ), turyiseam (tur-yi-seámŭ), turyisitã (tur-yi-sí-tã), turyisiri/turyisire (tur-yi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
§ turyisit (tur-yi-sítŭ) adg turyisitã (tur-yi-sí-tã), turyisits (tur-yi-sítsĭ), turyisiti/turyisite (tur-yi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
ex: cãrintsã turyisits
§ turyisiri/turyisire (tur-yi-sí-ri) sf turyisiri (tur-yi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ nituryisit (ni-tur-yi-sítŭ) adg nituryisitã (ni-tur-yi-sí-tã), nituryisits (ni-tur-yi-sítsĭ), nituryisiti/nituryisite (ni-tur-yi-sí-ti) – (unã cu nintruhisit)
§ nituryisiri/nituryisire (ni-tur-yi-sí-ri) sf nituryisiri (ni-tur-yi-sírĭ) – (unã cu nintruhisiri)
§ ntruxescu (ntruc-sés-cu) vb IV ntruxii (ntruc-síĭ), ntruxeam (ntruc-seámŭ), ntruxitã (ntruc-sí-tã), ntruxiri/ntruxire (ntruc-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: s-nu ntruxim cordzãli
§ ntruxit (ntruc-sítŭ) adg ntruxitã (ntruc-sí-tã), ntruxits (ntruc-sítsĭ), ntruxiti/ntruxite (ntruc-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ ntruxiri/ntruxire (ntruc-sí-ri) sf ntruxiri (ntruc-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ truxescu (truc-sés-cu) vb IV truxii (truc-síĭ), truxeam (truc-seámŭ), truxitã (truc-sí-tã), truxiri/truxire (truc-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: bun s-truxeascã foartits
§ truxit (truc-sítŭ) adg truxitã (truc-sí-tã), truxits (truc-sítsĭ), truxi-ti/truxite (truc-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ truxiri/truxire (truc-sí-ri) sf truxiri (truc-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
§ struxescu (struc-sés-cu) vb IV struxii (struc-síĭ), struxeam (struc-seámŭ), struxitã (struc-sí-tã), struxiri/struxire (struc-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: sã struxeascã tsupata shi s-u bagã dupã ushi; mbogra di moashi shi struxea dintsãlj; sh-struxea cãtsutlu; acãtsã sã-sh struxeascã dintsãlj, cãndu vidzu doi ãn loc di un; dipuni tu tsilar si-sh da dintsãlj di mãnear, s-lji struxeascã
§ struxit (struc-sítŭ) adg struxitã (struc-sí-tã), struxits (struc-sítsĭ), struxi-ti/struxite (struc-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
§ struxiri/struxire (struc-sí-ri) sf struxiri (struc-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)
