DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurgu1

amurgu1 (a-múr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-múr-gurĭ) – chirolu di dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); oara di cãtrã la (pri) toacã; murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã, murgheazmã, murghizmã
{ro: amurg}
{fr: brune, crépuscule, chute du jour; moment de la tombée du soir; le jour à son déclin}
{en: dusk, twilight}
ex: amurgul acupiri hoara; amurgul cãndu s-alasã pi golinj

§ murgu1 (múr-gu) sn(?) murguri(?) (múr-gurĭ) –
ex: netsi tru murgu nu cuteadzã s-treacã; cum cãdea murgul; nu ti vidzush pãn tu murgu

§ amurdzish (a-mur-dzíshĭŭ) sn amurdzishuri (a-mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: tu amurdzish ãnchisii s-mi duc acasã; cãtrã tu amurdzish, s-alinã pi unã dzeanã, sh-anãltsã mãnjli cãtrã tser; cãtrã tu amurdzish agiumsirã tu-unã hoarã

§ murdzish (mur-dzíshĭŭ) sn murdzishuri (mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: seara, amãnat, tu murdzish; stãtui seara pãnã tu murdzish

§ amurgish (a-mur-gíshĭŭ) sn amurgishuri (a-mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ murgish (mur-gíshĭŭ) sn murgishuri (mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ amurdzitã (a-mur-dzí-tã) sf amurdziti/amurdzite (a-mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: cum eara tu amurdzitã, nitsi cã u vidzu vãrã; lã bãgã s-mãcã shi cãtrã tu-amurdzitã lj-ascumsi; s-turnarã tu-amur-dzitã

§ murdzitã (mur-dzí-tã) sf murdziti/murdzite (mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: s-toarnã tu murdzitã

§ murgheazmã (mur-ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)

§ murghizmã (mur-ghíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)
ex: murghizma si ngrusha

§ amurgu2 (a-múr-gu) adg amurgã (a-múr-gã), amurdzi (a-múr-dzi), amurdzi/amurdze (a-múr-dzi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; murgu, griv, psar, siv, sumolcu, bagav, gãbur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apir

apir (á-pirŭ) vb IV apirii (a-pi-ríĭ), apiream (a-pi-reámŭ), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – mi dishteptu tahina (tu hãryii); mi scol tahina dit somnu; mi aflu tu-un loc tahina tu hãryii
{ro: se trezi (scula) din somn în zori de zi; a se găsi undeva în zori}
{fr: se réveiller le matin; être quelque part à la pointe du jour}
{en: wake up in the morning; be somewhere in the morning}
ex: Avaloon apiri (si sculã tahina) shi nu ntunicã; s-culca, apirea, cu cuvenda n gurã; s-apiri (s-ti dishteptsã tahina) tu un cireap arsu di shapti ori; armasirã s-apirã aclo (s-doarmã shi si sã scoalã aclo cãndu va da hãryia); vrea s-apirea (vrea s-dishtipta tahina) cu-un tastru di flurii la cãpitãnj; apirirã (s-dishtiptarã) dzua-alantã pi budza di-amari; nu ntunicã, apiri – apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma cã: nu ntunicã (va dzãcã: nu u-acãtsã noaptea aclo ma), apiri (va dzãcã, u-aflãm pri earbã tu hãryii) – apiri (u vidzu hãryia aclo ma) nu ntunicã (va dzãcã, nu u-acãtsã noaptea)

§ apirã1 (á-pi-rã) vb IV (unipirs pirs. 3-a) apiri (a-pi-rí), apirea (a-pi-reá), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – nchiseashti s-aspunã lunjina tu hãryii; creapã dzua; algheashti di dzuã
{ro: da zori de zi}
{fr: (en parlant du jour) commencer a paraître, faire jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); ninga nu-apiri ghini; grits-lji al Nica ca-apiri (cripã dzua); loa s-apirã (nchisea s-algheascã); s-trãdzem cali nãinti cã-a s-apirã (cã-a s-creapã dzua)

§ apirit (a-pi-rítŭ) adg apiritã (a-pi-rí-tã), apirits (a-pi-rítsĭ), apiriti/apirite (a-pi-rí-ti) – cari s-dishtiptã ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina, ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn în zori de zi; care se găseşte undeva în zori}
{fr: réveillé le matin; qui se trouve quelque part à la pointe du jour}
{en: waken up in the morning; who is somewhere in the morning}
ex: lj-aflai apirits (dishtiptats tu hãryii) yii

§ apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) sf apiriri (a-pi-rírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apirã iuva;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culcu1

culcu1 (cúl-cu) (mi) vb I culcai (cul-cáĭ), culcam (cul-cámŭ), culcatã (cul-cá-tã), culcari/culcare (cul-cá-ri) – (mi) tindu (mpadi, trã somnu, trã dizvursiri, etc.); (mi) bag s-dormu; (mi) arucutescu (s-dormu); dormu;
(expr:
1: l-culcu mpadi = l-tindu mpadi icã lu-aruc mpadi, l-vatãm;
2: mi culcu cu puljlji (cu gãljinjli) = mi bag s-dormu seara agonja, cum s-alasã seara)
{ro: (se) culca}
{fr: (se) coucher}
{en: lay down, put to bed}
ex: s-culcã (s-bagã s-doarmã) cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); culcã-nj-ti, albã, culcã-nj-ti (tindi-nj-ti); culcats-vã (tindets-vã) pri mãnã; nu ti duts s-ti cultsã (s-ti tindzi mpadi, s-ti badz s-dornji) putsãn; culcã-nj-ti (tindi-ti mpadi) s-ti pispilescu; nu mi culcu (nu mi bag s-dormu) dzua pute; trapsi shi-l culcã mpadi
(expr: l-teasi mpadi, lu-arucuti, lu-arcã, l-vãtãmã); s-culcã cu puljlji
(expr: s-bãgã s-doarmã cum s-alãsã seara)

§ culcat (cul-cátŭ) adg culcatã (cul-cá-tã), culcats (cul-cátsĭ), culcati/culcate (cul-cá-ti) – tsi easti tes mpadi (trã somnu, trã dizvursiri, etc.); bãgat s-doarmã; arucutit (trã durnjiri); durnjit
{ro: culcat}
{fr: couché}
{en: layed down, put to bed}
ex: cãtse shadi tut culcat (tes ãmpadi)?

§ culcari/culcare (cul-cá-ri) sf culcãri (cul-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-culcã; bãgari s-doarmã; arucutiri, durnjiri
{ro: acţiunea de a (se) culca; culcare}
{fr: action de (se) coucher}
{en: action of laying down}
ex: easti oara trã culcari (tindeari)

§ niculcat (ni-cul-cátŭ) adg niculcatã (ni-cul-cá-tã), niculcats (ni-cul-cátsĭ), niculcati/niculcate (ni-cul-cá-ti) – tsi nu easti tes mpadi (trã somnu, trã dizvursiri, etc.); nibãgat tra s-doarmã; nearucutit (trã durnjiri); nidurnjit
{ro: ne culcat}
{fr: qui n’est pas couché}
{en: who is not laying down, who is not put to bed}

§ niculcari/niculcare (ni-cul-cá-ri) sf niculcãri (ni-cul-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-culcã mpadi; nibãgari s-doarmã; nearucutiri, nidurnjiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dishteptu1

dishteptu1 (dish-tép-tu) adg dishteaptã (dish-teáp-tã), dishteptsã (dish-tép-tsã), dishteapti/dishteapte (dish-teáp-ti) –
1: cari dish-cljisi ocljilj dupã tsi ari durnjitã un chiro shi s-aflã tu-unã stari tu cari shtii iu easti shi tsi s-fatsi deavãrliga; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: cari aducheashti lishor noima-a atsilor tsi avdi (veadi, dghivãseashti, etc.); dishtiptat, dichitor, pirã, dishcljis (la minti), disfaptu (la cap), mintimen
{ro: treaz; deştept, inteligent}
{fr: éveillé, réveillé; intelligent, éveillé d’esprit}
{en: awake; intelligent, smart}
ex: doarmi i easti dishteptu (dishtiptat dit somnu)?; dishteptu (dishcljis la minti, dichitor) fui, chirauã; feata-aestã easti multu dishteaptã (mintimenã)

§ dishteptu2 (dish-tép-tu) (mi) vb I dishtiptai (dish-tip-táĭ), dishtiptam (dish-tip-támŭ), dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptari/dishtiptare (dish-tip-tá-ri) –
1: di-aclo iu durnja, l-fac pri cariva s-dishcljidã ocljilj; scol dit somnu;
2: l-fac pri cariva s-aducheascã (ma lishor) lucri tsi nu putea s-li aducheascã dip (i sh-ahãntu lishor) ma ninti
{ro: trezi (din somn), deştepta (mintea)}
{fr: (se) reveiller, s’éveiller, ouvrir l’esprit}
{en: awake, wake up, arouse interest}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); puilu dishteaptã (scoalã dit somnu) cãrvãnarlji; nu dishteaptã sharpili tsi doarmi; tora ti dishteptsã (ti scolj dit somnu) tini?; un yis arãu mi dishtiptã (mi featsi sã-nj dishcljid ocljilj dit somnu) cu lãhtarã; lumea s-dishteaptã (sh-dishcljidi mintea) an di an; dishteaptã-ti (dishcljidi-ts mintea, scoalã-ti dit somnu) armãne!

§ dishtiptat (dish-tip-tátŭ) adg dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptats (dish-tip-tátsĭ), dishtiptati/dishtiptate (dish-tip-tá-ti) –
1: tsi ari dishcljisã ocljilj shi nu mata doarmi; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: tsi easti faptu s-aducheascã ma lishor lucri tsi nu putea s-li aducheascã ghini ma ninti
{ro: trezit (din somn), deşteptat}
{fr: reveillé, éveillé}
{en: awaken}
ex: dishtiptat dit yis, s-toarnã shi dzãtsi; lailji muntsi dishtiptats (tsi s-avea canda sculatã dit somnu) di-a lor cãntari; dishtiptatlu (dishcljislu la minti, dichitorlu) grec; ea eara multu dishtiptatã shi nvitsa cama ghini di ficiorlu; cara ãlj vidzu ahãt dishtiptats, nu vru s-lj-alasã s-fugã ahãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzangrã

dzangrã (dzán-grã) sf dzãngri/dzãngre (dzắn-gri) – hãlati (cãrlig i cumatã di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; zangrã, lostru, lostur, lotru, mandal, cãpãlahtu, cãtãlahtu, sirtu
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt, hook}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: dzangra); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: dzangra); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: dzangra); usha nu-ari dzangrã (lostru, sirtu)

§ zangrã (zán-grã) sf zãngri/zãngre (zắn-gri) – (unã cu dzangrã)
ex: mutã zangra di la ushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lostru1

lostru1 (lós-tru) sn loastri/loastre (lŭás-tri) – hãlati (unã cumatã di lemnu, her, cilechi, etc. lungã shi suptsãri) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; lostur, lotru, mandal, cãpãlahtu, cãtãlahtu, dzangrã, zangrã, sirtu
{ro: ivăr, zăvor}
{fr: barre de fermeture, sorte de loquet en bois fixé derrière et en haut de la porte}
{en: sort of wooden door latch}
ex: dzua aspindzurat, noaptea tu guvã (angucitoari: lostrul)

§ lostur1 (lós-turŭ) sn losturi (lós-turĭ) – (unã cu lostru1)
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); usha eara ncljisã sh-cu losturlu; lj-bãgai losturlu la poartã

§ lotru (ló-thru) sn loatri/loatre (lŭá-thri) – (unã cu lostru1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

negurã

negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã

§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari

§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã

§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntunearic1

ntunearic1 (ntu-neá-ricŭ) sn pl(?) – fãrã lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntuneric, ãntunearic, scutidi, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: imna pitu ntunearic (scutidi)

§ ãntunearic (ãn-tu-neá-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)

§ ntuneric (ntu-né-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
ex: tu ntuneric (scutidi)

§ ntunicã (ntú-ni-cã) vb I unipirs ntunicã (ntu-ni-cắ), ntunica (ntu-ni-cá), ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicari/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) – yini (cadi, s-alasã) noaptea; s-fatsi scutidi; scutudiseashti; ãntunearicã, ntunearicã;
(expr: nji sã ntunicã videarea = acats di nu mata pot s-ved cu ocljilj)
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir, arriver les ténèbres de la nuit; avoir la vue trouble, assombrie}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nu ntunicã, apiri… apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); aidi acasã, cã ntunicã (s-featsi scutidi); njarsi cãt njarsi, pãnã tsi ntunicã (cãdzu, s-alãsã noaptea); avea ntunicatã (s-avea faptã scutidi) ghini, singurã eara, om nu tritsea pri-aclo; corghi azboarã shi ntunicã (sh-cadi noaptea) pri dzeanã; ocljilj si ntunicã; la mini ntunicã videarea; oara ntunicã (s-featsi, cãdzu, s-alãsã noaptea); sã ntunicã dicutot; ntunicãndalui, na-l shi draclu da la poartã

§ ntunicat1 (ntu-ni-cátŭ) adg ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicats (ntu-ni-cátsĭ), ntunicati/ntunicate (ntu-ni-cá-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); ãntunicat, faptu scutidi; scutudisit
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci, sombre, triste; surpris par l’obscurité de la nuit}
{en: darkened, grown obscure; caught by nightfall}

§ ntunicari1/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) sf ntunicãri (ntu-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari; scutudisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn