DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

si2/se

si2/se (si) shi sã2 (sã) shi s2 (s-) cong (cu cari s-fatsi congiun-ctivlu) – sã
{ro: să}
{fr: que, si}
{en: that}
ex: si-lj (sã-lj) da niscãnti oi; si-sh (sã-sh) veadã pãrintsãlj; si (sã) s-aspunã semnu cu noi; va si (sã) sapã grãdinarlu tra si (sã) poatã s-vindã prash; ca turcu si (sã) eara; si (sã) chicãseascã fumeljli a noastri; ea va s-es dit apã; ntsipurã s-facã unã vii; s-aveam putearea-a ta; scoalã-ti si (si = cong) s-ducã (s = pr refl) la bisearicã; si s-batã cu zmeulu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsipur1

tsipur1 (tsí-purŭ) sm tsipuri (tsí-purĭ) shi sn tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – njicã umflãturã (bubuchi, cleci) tsi s-fatsi pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) sh-di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; bishicã (fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, etc.; gãrnuts (mplin di dzamã) tsi easi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; bishicã (chicutã) di apã i sudoari tsi s-fatsi pi truplu-a omlui; bubuchi bubucheauã, cleci, bishicã, fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, hãboatã
{ro: mugur, băşică, broboană}
{fr: bourgeon, ampoule, bulle}
{en: bud, blister, bubble}
ex: cu neaua fãrã vahti ngljatsã tsipurlji (bubuchili); ashteardzi-ts tsipurlji (bishitsli, chicutili) di sudoari; apa fatsi tsipuri pi tingeri; tsipuri di sudoari aratsi lj-si featsirã pi frãmti

§ tsipuredz (tsi-pu-rédzŭ) (mi) vb I tsipurai (tsi-pu-ráĭ), tsipuram (tsi-pu-rámŭ), tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurari/tsipurare (tsi-pu-rá-ri) – (pomlu, lilicea, etc.) scoati bubuchi, mbubuchiseashti; acatsã bishits pi cãpachea-a vaslui cãndu apa hearbi; fac spumi di sãpuni cãndu lau tsiva; scot bishits pi trup cãndu mi ardu; scot chicuti di sudoari cãndu asud multu; etc.
{ro: înmuguri; face spume, asuda mult, etc.}
{fr: bourgeonner; écumer; suer à grosses gouttes}
{en: shoot a bud; foam, froth; sweat profusely}
ex: ponjlji nchisirã si s-tsipurã (si mbubuchiseascã)

§ tsipurat (tsi-pu-rátŭ) adg tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurats (tsi-pu-rátsĭ), tsipurati/tsipurate (tsi-pu-rá-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; mbubuchisit; tsi featsi spumi; spumat; tsi easti mplin di chicuti di sudoari
{ro: înmugurit; spumat; asudat mult}
{fr: bourgeonné; qui a de l’écume; sué à grosses gouttes}
{en: budded; who is frothing; sweated profusely}

§ tsipurari/tsi-purare (tsi-pu-rá-ri) sf tsipurãri (tsi-pu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva bubuchiseashti, cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu asudã multu; etc.
{ro: acţiunea de a înmuguri; de a spuma; de a asuda mult; înmugurire; spumare; asudare}
{fr: action de bourgeoner; d’écumer; de suer à grosses gouttes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vii1/vie

vii1/vie (ví-i) sf vii (víĭ) – arãu multu njic cu apã, multi ori, di la un izvur i fãntãnã; cali (avlachi) faptã di om tra s-curã apa; arãu, trap, cãnali, avlachi
{ro: pârâiaş; canal}
{fr: ruisseau; canal}
{en: creek}
ex: cãdzui tu vii (arãu, avlachi); nu lu-alãsã si s-ciumuleascã tu vii (tu-arãulu-atsel njiclu); via easti njicã, pots s-u-arsari fãrã s-ti udz; vreava yinea di cãtrã vii (arãu); via (izvurlu, avlachilu) nu ari apã multã; ntsipurã s-facã unã vii (cãnali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã