ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi
§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)
§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}
§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)
§ antsãpat (an-tsã-pátŭ) adg antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpats (an-tsã-pátsĭ), antsãpa-ti/antsãpate (an-tsã-pá-ti) – (unã cu ntsãpat)
§ antsãpa-ri/antsãpare (an-tsã-pá-ri) sf antsãpãri (an-tsã-pắrĭ) – (unã cu ntsãpari)
§ ãntsap (ãn-tsápŭ) (mi) vb I ãntsãpai (ãn-tsã-páĭ), ãntsãpam (ãn-tsã-pámŭ), ãntsãpatã (ãn-tsã-pá-tã), ãntsãpari/ãn-tsãpare (ãn-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)
§ ãntsãpat (ãn-tsã-pátŭ) adg ãntsãpatã (ãn-tsã-pá-tã), ãntsãpats (ãn-tsã-pátsĭ), ãntsãpati/ãn-tsãpate (ãn-tsã-pá-ti) – (unã cu ntsãpat)
§ ãntsãpa-ri/ãntsãpare (ãn-tsã-pá-ri) sf ãntsãpãri (ãn-tsã-pắrĭ) – (unã cu ntsãpari)
§ ntsãpãturã (ntsã-pã-tú-rã) sf ntsãpãturi (ntsã-pã-túrĭ) – atsea tsi pati cariva (shi durearea tsi u-aducheashti) cãndu easti ntsãpat; loclu iu s-fatsi ntsãparea; antsãpãturã, ãntsãpãturã; (fig: ntsãpãturã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, muzavirlãchi, schinãturã, munãfic, munãficlichi, angrãnji)
{ro: înţepătură}
{fr: piqûre}
{en: prick, sting}
ex: ntsãpã-turli a yeschilor suntu arali; diparti di ntsãpãturi (fig: anghidz, zizanji); easti omlu tsi ntsapã totna, tsi bagã totna ntsãpãturi (fig: bagã totna zizanj); acãtsã sã ntsapã, s-bagã ntsãpãturi, fitilji la vãsiljelu; aoatsi prindi s-hibã vãrã ntsãpãturã (fig: muzavirlãchi, zizanji); ishit dzua-atsea dupã anghidz shi ntsãpãturi; tuti eara ntsãpãturi di-a muljari-sai, ta s-lu chearã ficiorlu
§ antsãpãturã (an-tsã-pã-tú-rã) sf antsãpãturi (an-tsã-pã-túrĭ) – (unã cu ntsãpãturã)
§ ãntsãpãturã (ãn-tsã-pã-tú-rã) sf ãntsãpãturi (ãn-tsã-pã-túrĭ) – (unã cu ntsãpãturã)
§ ntsãpãtos (ntsã-pã-tósŭ) adg ntsãpãtoasã (ntsã-pã-tŭá-sã), ntsãpãtosh (ntsã-pã-tóshĭ), ntsãpãtoasi/ntsãpãtoase (ntsã-pã-tŭá-si) – tsi ntsapã, tsi ari schinj tsi ntsapã; ãntsãpãtos, antsãpãtos, schinos
{ro: înţepător}
{fr: piquant}
{en: pricking}
ex: schinj dip chipitosh shi ntsãpãtosh
§ antsãpãtos (an-tsã-pã-tósŭ) adg antsãpãtoasã (an-tsã-pã-tŭá-sã), antsãpãtosh (an-tsã-pã-tóshĭ), antsãpãtoasi/antsãpãtoase (an-tsã-pã-tŭá-si) – (unã cu ntsãpãtos)
§ ãntsãpãtos (ãn-tsã-pã-tósŭ) adg ãntsãpãtoasã (ãn-tsã-pã-tŭá-sã), ãntsãpãtosh (ãn-tsã-pã-tóshĭ), ãntsãpãtoasi/ãntsãpãtoase (ãn-tsã-pã-tŭá-si) – (unã cu ntsãpãtos)
§ ãntsãpãlicos (ãn-tsã-pã-li-cósŭ) adg ãntsãpãlicoasã (ãn-tsã-pã-li-cŭá-sã), ãntsãpãlicosh (ãn-tsã-pã-li-cóshĭ), ãntsãpãlicoa-si/ãntsãpãlicoase (ãn-tsã-pã-li-cŭá-si) – tsi ari unã chipitã (mithcã); ntsãpãlicos, ãntsãpulicos, ntsãpulicos, chipitos, sumigos, simigos, surlutos, turyisit, nturyisit, nturhisit
{ro: ascuţit}
{fr: pointu}
{en: sharp-pointed}
ex: narea-a lui ãntsãpãli-coasã
§ ãntsãpulicos (ãn-tsã-pu-li-cósŭ) adg ãntsãpulicoasã (ãn-tsã-pu-li-cŭá-sã), ãntsãpulicosh (ãn-tsã-pu-li-cóshĭ), ãntsã-pulicoasi/ãntsãpulicoase (ãn-tsã-pu-li-cŭá-si) – (unã cu ãntsã-pãlicos)
ex: boatsi ãntsãpulicoasã (fig: tsi easti dip canda s-poatã sã ntsapã)
§ ntsãpãlicos (ntsã-pã-li-cósŭ) adg ntsãpãlicoasã (ntsã-pã-li-cŭá-sã), ntsãpãlicosh (ntsã-pã-li-cóshĭ), ntsãpãlicoa-si/ntsãpãlicoase (ntsã-pã-li-cŭá-si) – (unã cu ãntsãpãlicos)
§ ntsãpulicos (ntsã-pu-li-cósŭ) adg ntsãpulicoasã (ntsã-pu-li-cŭá-sã), ntsãpulicosh (ntsã-pu-li-cóshĭ), ntsãpulicoasi/ntsãpulicoase (ntsã-pu-li-cŭá-si) – (unã cu ãntsãpãlicos)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn