DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arize

arize (a-ri-zé) sm arizadz (a-ri-zádzĭ) – hãlati njicã di metal cu dauã cumãts (iu, unã cumatã s-bagã la mardzinea di ushi shi, alantã cumatã s-bagã tu loclu iu s-acatsã di stizmã) tra s-poatã usha si s-toarnã di-unã parti sh-di-alantã cãndu sã ncljidi i s-dishcljidi; idyea soi di hãlati tsi s-bagã la firidz i la cãpãchili di cutii, etc.; tsãntsãnã
{ro: balama, ţâţână}
{fr: gond}
{en: hinge}

§ rize (ri-zé) sm rizadz (ri-zádzĭ) – (unã cu arize)
ex: scoati usha dit rize

§ rezã (re-zắ) sm rezadz (re-zádzĭ) – (unã cu arize)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsãn

ntsãn (ntsãnŭ) vb I ntsãnai (ntsã-náĭ), ntsãnam (ntsã-námŭ), ntsãnatã (ntsã-ná-tã), ntsãnari/ntsãnare (ntsã-ná-ri) – hiu niheamã ca lãndzit; hiu agudit lishor di-unã lãngoari
{ro: fi atins uşor de o boală}
{fr: être légèrement atteint d’une maladie}
{en: be lightly touched by an illness}

§ ntsãnat (ntsã-nátŭ) adg ntsãnatã (ntsã-ná-tã), ntsãnats (ntsã-nátsĭ), ntsãnati/ntsãnate (ntsã-ná-ti) – agudit lishor di-unã lãngoari
{ro: atins uşor de o boală}
{fr: légèrement atteint d’une maladie}
{en: lightly touched by an illness}

§ ntsãnari/ntsãnare (ntsã-ná-ri) sf ntsãnãri (ntsã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit lishor di-unã lãngoari
{ro: acţiunea de a fi atins uşor de o boală}
{fr: action d’être légèrement atteint d’une maladie}
{en: action of being lightly touched by an illness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsandãrã

tsandãrã (tsán-dã-rã) sf tsãndãri (tsắn-dãrĭ) – cumatã njicã (di lemnu, yilii, etc.) tsi ansari cãndu un lucru s-aspardzi (s-agu-deashti, s-talji, s-disicã, etc.); ashclji, schizari, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie de lemne, ţandără}
{fr: éclat}
{en: chip, sliver, splinter}
ex: tsãndzãri arsãri usha cãndu u agudi cu ciciorlu; adunai tuti tsãndãrli tra s-li alichescu

§ ntsandãr (ntsán-dãrŭ) (mi) vb I ntsãndãrai (ntsãn-dã-ráĭ), ntsãndãram (ntsãn-dã-rámŭ), ntsãndãratã (ntsãn-dã-rá-tã), ntsãndãrari/ntsãndãrare (ntsãn-dã-rá-ri) – lu-aspargu (talj, disic, etc.) un lucru sh-lu fac tsãndãri
{ro: face ţăndări}
{fr: briser en éclats}
{en: chip, splinter}
ex: ntsãndãrai niscãnti leamni

§ ntsãndãrat (ntsãn-dã-rátŭ) adg ntsãndãratã (ntsãn-dã-rá-tã), ntsãndãrats (ntsãn-dã-rátsĭ), ntsãndãrati/ntsãndãrate (ntsãn-dã-rá-ti) – tsi easti aspartu shi faptu tsãndãri
{ro: făcut ţăndări}
{fr: brisé en éclats}
{en: chipped, splintered}

§ ntsãndãrari/ntsãndãrare (ntsãn-dã-rá-ri) sf ntsãndãrãri (ntsãn-dã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu tsãndãri
{ro: acţiunea de a face ţăndări}
{fr: action de briser en éclats}
{en: action of chipping, of splintering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsãntsãnã

tsãntsãnã (tsãn-tsắ-nã) sf tsãntsãni/tsãntsãne (tsãn-tsắ-ni) – hãlati njicã di metal cu dauã cumãts: unã cumatã tsi s-bagã la mardzinea di ushi sh-alantã cumatã tu loclu iu s-acatsã usha di stizmã (tra s-poatã usha si s-toarnã di-unã parti sh-di altã cãndu sã ncljidi i s-dishcljidi); njicã cripiturã (di ushi, namisa di ushi shi stizmã) prit cari omlu poati s-veadã nafoarã; cripãturã, cripiturã, arize, rize
{ro: crăpătură (de uşe), balama}
{fr: fente, charnière, penture; gond}
{en: (door) crack; hinge}
ex: aeshti mutrea prit tsãntsãnã (cripitura di ushi); s-disfeatsirã tsãntsãnjli (arizadzlji); s-disfeatsirã tsãntsãnjli (arizadzlji) sh-cãdzu usha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã