DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adyeafur

adyeafur (adh-yĭá-furŭ) adg adyeafurã (adh-yĭá-fu-rã), adyeafuri (adh-yĭá-furĭ), adyeafuri/adyeafure (adh-yĭá-fu-ri) – tsi nu-ari vãrnã prutimisi (intires)
{ro: indiferent}
{fr: indifférent}
{en: indifferent}

§ adyeaforit (adh-yĭa-fó-ritŭ) adg adyeaforitã (adh-yĭa-fó-ri-tã), adyeaforits (adh-yĭa-fó-ritsĭ), adyeaforiti/adyeaforite (adh-yĭa-fó-ri-ti) – tsi nu-ari vãrnã ufelii; tsi nu-agiutã la tsiva
{ro: inutil}
{fr: inutile}
{en: worthless}

§ adyeafurisescu (adh-yĭa-fu-ri-sés-cu) vb IV adyeafurisii (adh-yĭa-fu-ri-síĭ), adyeafuriseam (adh-yĭa-fu-ri-seámŭ), adyeafurisitã (adh-yĭa-fu-ri-sí-tã), adyea-furisiri/adyeafurisire (adh-yĭa-fu-ri-sí-ri) – nu-am vãrnã prutimisi, unã-nj fatsi
{ro: a fi indiferent}
{fr: être indifférent}
{en: be indifferent}

§ adyeafurisit (adh-yĭa-fu-ri-sítŭ) adg adyeafurisitã (adh-yĭa-fu-ri-sí-tã), adyeafurisits (adh-yĭa-fu-ri-sítsĭ), adyeafu-risiti/adyeafurisite (adh-yĭa-fu-ri-sí-ti) – fãrã prutimisi, fãrã intires, fãrã ufelii
{ro: indiferent, inutil}
{fr: indifférent, inutile}
{en: indifferent, worthless}

§ adyeafurisiri/adyeafurisire (adh-yĭa-fu-ri-sí-ri) sf adyeafurisiri (adh-yĭa-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari easti fãrã prutimisi
{ro: acţiunea de a fi indiferent}
{fr: action de rester indifférent}
{en: action of remaining indifferent}

§ adyeafurisii/adyeafurisie (adh-yĭa-fu-ri-sí-i) sf adyeafurisii (adh-yĭa-fu-ri-síĭ) – fãrã prutimisi, niintires
{ro: indiferenţă}
{fr: indifférence}
{en: indifference}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

afierumã

afierumã (a-fi-ĭé-ru-mã) sf afierumi/afierume (a-fi-ĭé-ru-mi) – atsea (curbanea) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; curbani, tilefi, proscomidii
{ro: sacrificiu, jertfă}
{fr: sacrifice}
{en: sacrifice}

§ afierusescu (a-fi-ĭe-ru-sés-cu) vb IV afierusii (a-fi-ĭe-ru-síĭ), afieruseam (a-fi-ĭe-ru-seámŭ), afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) – mi fac curbani, aduc curbani
{ro: sacrifica, jertfi}
{fr: sacrifier}
{en: sacrifice}

§ afierusit (a-fi-ĭe-ru-sítŭ) adg afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusits (a-fi-ĭe-ru-sítsĭ), afierusiti/afierusite (a-fi-ĭe-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã curbani (s-ari afierusitã)
{ro: sacrificat, jertfit}
{fr: sacrifié}
{en: sacrificed}

§ afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) sf afierusiri (a-fi-ĭe-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-fatsi curbani; fãtseari (adutseari) curbani (afierumã)
{ro: acţiunea de a sacrifica; sacrificare, jertfire}
{fr: action de se sacrifier}
{en: action of sacrificing something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amintu1

amintu1 (a-mín-tu) vb I amintai (a-min-táĭ), amintam (a-min-támŭ), amintatã (a-min-tá-tã), amintari/amintare (a-min-tá-ri) – nchirdãsescu tsiva (pãradz i altu lucru) cãndu fac unã stihimã (cãndu mi-alumtu, cãndu mi-antrec cu cariva, cãndu escu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}
ex: lã si pãru cã amintarã unã vãsilii; fã Doamne, s-amintu; adz s-amintã, mãni s-amintã, tritsea dzãlili unã cãti unã; macã-i di la preftu, ghini featsish, cã nãsh li-amintã fãrã asudoari; cara s-hiu cu voi niscãntsã mesh va s-amintu (nchirdãsescu, nvets) multi; cu tsi gioni mi-amintai (nj-aflai, cãdzui tu vreari)!

§ amintat1 (a-min-tátŭ) adg amintatã (a-min-tá-tã), amintats (a-min-tátsĭ), amintati/amintate (a-min-tá-ti) – (lucru) tsi easti nchirdãsit; harea tsi u ari un tsi-ari amintatã tsiva; anchirdãsit, ãnchirdãsit, nchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, loat, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won}
ex: nãsh mãratslji lu-ashtipta s-yinã amintat (cu amintatic); paradzlji amintats di tatã-su cu asudori

§ amintari1/amintare (a-min-tá-ri) sf amintãri (a-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchirdãseashti tsiva; anchirdãsiri, ãnchirdãsiri, nchirdãsiri, chirdãsiri, cãzãnsiri, chindisiri, loari, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning, earning}

§ amintatic (a-min-tá-ticŭ) sm fãrã pl – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, cheari
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain}
ex: mari amintatic easti; tora nu-ai vãrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdãseshti); nu lj-eara di amintatic, cãt lj-eara di altã; veara aestã avum mari amintatic; am amintatic (ved hãiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; nvetslu-a limbãljei armãneascã easti mari amintatic trã armãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andamusi/andamuse

andamusi/andamuse (an-dá-mu-si) sf fãrã pl – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); ndamusi, adunari, andãmusiri, cumshonji, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}
ex: andamusi bunã!

§ andãmusescu (an-dã-mu-sés-cu) (mi) vb IV andãmusii (an-dã-mu-síĭ), andãmuseam (an-dã-mu-seámŭ), andãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusiri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) – mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; mi ved diznou cu cariva; ndãmusescu, stãvrusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: întâlni}
{fr: (se) rencontrer}
{en: meet}
ex: n-andãmusim (n-adunãm) tuts oaspitslji la mini-acasã; lu-andãmusii (lu-aflai, lu-astãljai) ãn cali

§ andãmusit (an-dã-mu-sítŭ) adg an-dãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusits (an-dã-mu-sítsĭ), andã-musiti/andãmusite (an-dã-mu-sí-ti) – tsi s-ari adunatã (aflatã) cu cariva; ndãmusit, stãvrusit, alãhãit, astãhisit, astãljat, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: întâlnit}
{fr: rencontré}
{en: met}

§ andãmu-siri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) sf andãmusiri (an-dã-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-aflã (s-adunã) cu cariva; ndãmusiri, stãvrusiri, alãhãiri, astãhisiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a întâlni; întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

§ ndamusi/ndamuse (ndá-mu-si) sf fãrã pl – (unã cu andamusi)
ex: bunã ndamusi s-nji ori

§ ndãmusescu (ndã-mu-sés-cu) (mi) vb IV ndãmusii (ndã-mu-síĭ), ndãmuseam (ndã-mu-seámŭ), ndãmusitã (ndã-mu-sí-tã), ndãmusiri/ndãmusire (ndã-mu-sí-ri) – (unã cu andãmusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apatii/apatie

apatii/apatie (a-pa-tí-i) sf apãtii (a-pã-tíĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã atsel tsi nu-aspuni vãrã intires ti-atseali tsi s-fac dea-vãrliga di el; atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi cu minciunj pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alinciri
{ro: apatie, înşelăciune}
{fr: apathie, tromperie}
{en: apathy, deceit}

§ apation (a-pa-ti-ónŭ) adg apatioanã (a-pa-ti-ŭá-nã), apationj (a-pa-ti-ónjĭ), apatioani/apa-tioane (a-pa-ti-ŭá-ni) – (atsel) tsi lu-arãdi (lu-aplãnãseashti) pri cariva; arãditor, marghiol, maryiol, ehle
{ro: înşelător}
{fr: trompeur}
{en: deceiver, cheater}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chino

chino (chi-nó) adj invar – (om) di-aradã, ca tuts alantsã; (om) di scarã (ugeachi) ma dipusã; paraspur
{ro: om comun}
{fr: homme commun}
{en: common man}

§ chinotitã (chi-nó-ti-tã) sf chinotiti/chinotite (chi-nó-ti-ti) sf adunari di oaminj di-aradã (chi-no) cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.), cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, giumãati, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

consul

consul (cón-sulŭ) sm consulj (cón-suljĭ) – om pitricut di chiver-nisea-a unui stat tu-un altu stat (xen) tra (i) sã zburascã trã ipotisli di emburlichi, etc. tsi pot s-izvurascã dit ligãturli icunomitsi namisa di dauãli stati, shi (ii) s-lã pãrãstiseascã intiresili (s-lã aibã angãtanlu) a oaminjlor dit statlu-a lui, cãndu aeshti s-aflã tu statlu xen; contsu
{ro: consul}
{fr: consul}
{en: consul}

§ contsu (cón-tsu) sm pl(?) – (unã cu consul)
ex: nã dusim la contsul rumãnescu din Poli

§ cunsulatã (cun-su-lá-tã) sf cunsulati/cun-sulate (cun-su-lá-ti) – loclu dit statlu xen iu shadi di sh-fatsi lucrul consulu; tesea di consul
{ro: consulat}
{fr: consulat}
{en: consulate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

contra

contra (cón-tra) prip, adv – zbor tsi-aspuni cã easti unã mari dyeafurauã namisa di dauã lucri (un lucru easti tamam anapuda di-alantu); zbor tsi-aspuni cã cariva easti trã tsiva, altã soi (altu tsiva, dip anapuda) di tsi easti un altu; tsi easti (s-aspuni) ca dushman a altui; tsi easti di-alantã parti di cariva, n fatsa-a altui; anapuda, zãti
{ro: contra, în opoziţie}
{fr: contre; en opposition}
{en: in opposition of; contrary to; opposed to; against}
ex: vinji contra al (ca dushman, si s-alumtã cu) Costarela; vimtul suflã contra (anapuda di cum voi, di-alantã parti di cum mi min mini); shadi contra (n fatsa) a mea la measã

§ contrã (cón-trã) prip, adv – (unã cu contra)
ex: el s-dutsi contrã cãndu zburashti cu mini (nu easti sinfuni, dzãtsi altã soi, anapuda); mini stãteam contrã cu vimtul (anapuda, mi-alumtam cu vimtul); dauãli fumelj njirdzea contrã (njirdzea zãti, s-dushmãnea); cãtse s-hits contrã zãti (cãtse s-hits zãti, s-hibã ihtrilji namisa di voi)?; s-nu nã bãgãm contrã cu Dumnidzã, ta s-nu nã chearã!

§ condrã (cón-drã) prip, adv – (unã cu contra)

§ cundrescu (cun-drés-cu) (mi) vb IV cundrii (cun-dríĭ), cundream (cun-dreámŭ), cundritã (cun-drí-tã), cundri-ri/cundrire (cun-drí-ri) – hiu contra-a unui lucru; mi ncustedz, acats ãncheari
{ro: fi contra, (se) opune}
{fr: être contre; contrarier}
{en: be against; oppose}

§ cundrit (cun-drítŭ) adg cundritã (cun-drí-tã), cundrits (cun-drítsĭ), cundriti/cundrite (cun-drí-ti) – tsi easti contra-a unui lucru
{ro: care este contra, care se opune}
{fr: qui est contre; contrarié}
{en: who is against, in opposition}
ex: hits tuts cundrits la atseali (di-atselj tsi hits contra, tsi nu hits sinfuni cu atseali) tsi dzãc mini

§ cundriri/cundrire (cun-drí-ri) sf cundriri (cun-drírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti contra, cãndu fatsi contra; agudiri di pãreri (di idei, di intiresi, etc.)
{ro: acţiunea de a fi contra, de a (se) opune; opunere; contrarietate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumshonji/cumshonje

cumshonji/cumshonje (cum-shĭó-nji) sf fãrã pl – adunari di oa-minj cari bãneadzã deadun tu idyiul loc (tu-unã hoarã, pulitii, crat, etc.), multi ori di idyea farã (idyea pisti, etc.) sh-cari di-aradã au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; giumaeti, giumãati, chinotitã, andamusi, adunari, sobor
{ro: adunare, comunitate, societate}
{fr: assemblée, société, communauté, considération}
{en: community, assembly}

§ cum-bushonji/cumbushonje (cum-bu-shĭó-nji) sf fãrã pl – loclu di deavãrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bãneadzã tu-aesti locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsinãtati, vitsinami, vitsinatã
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã