DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

peanã

peanã (peá-nã) sf peani/peane (peá-ni) –
1: mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, bubulitslji, fliturlji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã, aripã, arpã;
2: luguria cu cari easti acupirit truplu-a puljlor (tsi sh-u-adutsi cu un cheaptini di-unã parti sh-di-alantã di-un trup tsi sh-u-adutsi cu un sul lungu sh-moali); puhlu tsi-acoapirã truplu-a puljlor; (fig:
1: peanã = hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti; apeanã, cundilj; expr:
2: peanã di neauã = fulgu, spitã, ciomburã;
3: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
4: nj-am peana = bag oarã, nj-am cãshtiga, nj-bag mintea, nj-am mintea;
5: l-pãli peana = (i) lj-pãru arãu, lj-intrã frica; (ii) ducheashti, lj-yini unã noimã slabã; intrã tu ergu;
6: nu-nj si bati peana = (i) nu mi mealã; (ii) nu nj-easti fricã;
7: scot (fac) peani = crescu, ntinirescu, nu mata hiu njic sh-ageamit, mi-adar gioni;
8: am bunã (mushatã) peanã = ngrãpsescu ghini, mushat; am mushat cundilj)
{ro: aripă, pană (pasăre), fulg, geană}
{fr: aile, plume, flocon de neige, cil}
{en: wing, feather, snow flake, eye lash}
ex: cu peani (arichi) mushati; ari mushatã peanã
(expr: scrii ghini, mushat); dormu cu-un cãpitãnj di peani (puh); vedz-nji peanili (areapitili) zmãryiti; shi-ts deadi soarili peani (areapiti); peana-a mea (cundiljlu-a meu) nu scrii; ts-alghirã peanili di la oclji
(expr: dzeanili); carti scriatã cu peanã di corbu (fig: cu cundilj faptu dit-unã peanã di corbu); va scot eu peani
(expr: va crescu, va ntinirescu); nu lj-au criscutã ninga peanili
(expr: nu criscu ninga); scoasi furnica peani!; canda-lj si bati peana-a picurarlui?
(expr: canda-l mealã picurarlu?); s-nu-lj si batã dip peana di oclju
(expr: s-nu-lj hibã fricã); fãrã sã-lj si batã dip peana di oclju
(expr: fãrã sã-lj hibã dip fricã)

§ apeanã (a-peá-nã) sf apeani/apeane (a-peá-ni) – (unã cu peanã)
ex: dãm apeana (fig: cundiljlu) ca s-vã scrii

§ pen (pénŭ) sm pl(?) – cumãtici dit peana di gãljinã tsi s-bagã la unã suvalnitsã dit arãzboi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tinir

tinir (tí-nirŭ) sm, sf, adg tinirã (tí-ni-rã), tiniri (tí-nirĭ), tiniri/tinire (tí-ni-ri) – tsi easti njic tu anj; tsi nu easti ficior njic, om matur i aush; om tsi easti tu unã ilichii tsi yini dupã ficiureatsã shi nãinti ca s-creascã shi s-agiungã matur shi aush; (fig: tinir = (lucru) tsi nu easti faptu di multu chiro, tsi easti proaspit adrat; proaspit, freshcu, taze)
{ro: tânăr; proaspăt}
{fr: jeune; frais}
{en: young; fresh}
ex: nu s-ved parei di tiniri; acumpãrai cash tinir (proaspit, freshcu); ficiorlu easti nica tinir (njic tu anj); calu-aestu easti tinir di patru anj; s-aplicã tinirlu s-bea apã; ashi lj-eara scriatã, s-moarã... tinir; s-hibã adrati sade dupã mintea a tinirlor; aestã minti nu poati s-easã ditu caplu a unui tinir ageamit; vinji tu aistã pãlati un tinir si-lj beai tu scafã

§ tinirami/tinirame (ti-ni-rá-mi) sf fãrã pl –
1: multimi di tiniri; multsã tiniri adunats tu idyiul loc;
2: ilichia-a oaminjlor tiniri; tinireatsã; giunami
{ro: tinerime, tineret, tinereţe}
{fr: nombre de jeunes gens; jeunesse}
{en: number of young people; age of young people}
ex: tiniramea (atselj tsi eara tiniri) giuca n cor

§ tinireatsã (ti-ni-reá-tsã) sf tinirets (ti-ni-rétsĭ) – ilichia-a oaminjlor tiniri; protslji anj di banã-a omlui; njatã, tinirami
{ro: tinereţe}
{fr: jeune âge, jeunesse}
{en: young age}
ex: ãlj fu njilã di tinireatsa-a lui (ilichia-a lui tinirã); fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã; si-nj lja banã sh-tinireatsã (ilichia-a mea tinirã); ni tu tinireatsã (anjlj-a mei tiniri), ni tu aushatic nu avu tihi; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; li giur pi tiniretsli-a tali; tinireatsã i zurleatsã; mushuteatsa-a lui shi tinireatsa-atsea scri-atã

§ tinirescu (ti-ni-rés-cu) adg tinireascã (ti-ni-reás-cã), tinireshtsã (ti-ni-résh-tsã), tinireshti (ti-ni-résh-ti) – tsi ari s-facã cu oaminjlji tiniri; di tinir
{ro: tineresc}
{fr: de jeune âge}
{en: youthful, of young age}
ex: tinirescul (di oaminj tiniri) stranj nu aundzeashti a aushlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn