DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

diplo

diplo (dhi-pló) adv invar – tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); tu cari poati sã ncapã di doauã ori ma multu (ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doauã lucri di idyea soi; (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; dublu, duplu
{ro: dublu, îndoit}
{fr: doublement}
{en: double; twofold}
ex: plãtii diplo (di dauã ori ma multu)

§ dublu1 (dú-blu) adv (unã cu diplo)

§ duplu1 (dú-plu) adv – (unã cu diplo)

§ dublu2 (dú-blu) adg dublã (dú-blã), dubli (dú-bli), dubli/duble (dú-bli) – tsi suntu doauã lucri i doi inshi (di idyea soi); tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; duplu
{ro: dublu}
{fr: double}
{en: double}
ex: s-lu vindã cu dublã (di dauã ori ma mari) tinjii

§ duplu2 (dú-plu) adg duplã (dú-plã), dupli (dú-pli), dupli/duple (dú-pli) – (unã cu dublu2)

§ dipledz (dhi-plédzŭ) vb I diplai (dhi-pláĭ), diplam (dhi-plámŭ), diplatã (dhi-plá-tã), diplari/diplare (dhi-plá-ri) – fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, nduplic
{ro: îndoi, dubla}
{fr: plier, doubler}
{en: fold, double}
ex: li diplã (diplusi) stranjili; lji diplã dichea (lj-u featsi di dauã ori ma mari leafa)

§ diplat (dhi-plátŭ) adg diplatã (dhi-plá-tã), diplats (dhi-plátsĭ), diplati/diplate (dhi-plá-ti) – tsi ari unã parti turnatã (nduplicatã) sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat
{ro: îndoit, dublat}
{fr: plié, doublé}
{en: folded, doubled}

§ diplari/diplare (dhi-plá-ri) sf diplãri (dhi-plắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dipleadzã; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãndurã

scãndurã (scắn-du-rã) sf scãnduri (scắn-durĭ) – cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi cu cari s-fac casi (stizmi, pãtunji, citii, ushi, etc.) shi lucri ca measi (scamni, chivuri, etc.); blanã, grendã, mardzini; (fig:
1: scãndurã = unã soi di cãrpitor pri cari si ntindu peturli di pitã; expr:
2: hiu (mi fac, agiungu ca unã) scãndurã = (i) hiu, mi fac, agiungu multu slab (cu truplu ca unã scãndurã); (ii) hiu, mi fac, agiungu vãrtos, corcan, ca un lemnu;
3: easti cu trei scãnduri; lj-lipseashti unã scãndurã = easti di-atselj tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã, tsi easti glar, tivichel, zurlu)
{ro: scândură, doagă}
{fr: planche, douve de tonneau}
{en: board, plank, stave}
ex: pri doauã scãnduri di ushi; featsi nã shatrã di scãnduri; durnjii pri scãnduri; agiumshu scãndurã (fig: slab ca unã scãndurã); mardzinea easti scãndura tsi ari mash unã parti ischi (cã-i tãljatã dit mardzina-a truplui di arburi); durnjii pri scãnduri (mpadi pri pãtunji); om ca cu trei scãnduri
(expr: om glar tsi nu u-ari tutã mintea); lj-lipseashti unã scãndurã
(expr: tsi nu para u-ari mintea ntreagã); aduchii cã easti cu trei scãnduri (easti glar)

§ scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) sf scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) –
1: scãndurã njicã;
2: unã hãlati di la-arãzboi
{ro: scânduriţă}
{fr: petite planche}
{en: small board, small plank}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); scãnduricili lipsescu di la-arãzboi

§ scãnduricã (scãn-du-rí-cã) sf scãnduritsi/scãnduritse (scãn-du-rí-tsi) – (unã cu scãndurici)
ex: unã mulãritsã ncãrcatã cu scãnduritsi (angucitoari: gãljina)

§ scãndurat (scãn-du-rátŭ) adg scãnduratã (scãn-du-rá-tã), scãndurats (scãn-du-rátsĭ), scãndura-ti/scãndurate (scãn-du-rá-ti) – vãrtos ca unã scãndurã; tsi sta shi nu s-minã ca unã scãndurã; tsi sta niminat ca mortul dit chivuri; tsi sta ca agudit di chicutã; (fig: scãndurat = blãstimat)
{ro: ţeapăn ca o scândură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sul

sul (súlŭ) sn suluri (sú-lurĭ) –
1: cumatã lungã dit unã lugurii lungã (hir, pãndzã, etc.) tsi si nvãrteashti, sã nfashi deavãrliga-a unui lemnu i metal;
2: chelindrul (di lemnu i metal) tsi si-anvãrteashti deavãrliga di el insush tra s-ducã, s-apitruseascã i sã ndreagã unã lugurii;
3: chelindrul (di lemnu i metal) di la volbu tsi s-bagã nãpoea-a arãzboilui, pri cari s-adunã urdzãtura; nãvoi
{ro: sul; sulul de la “volbu” care se aşează în dosul războiului de ţesut}
{fr: rouleau; ensouple}
{en: roll; beam, roller of loom}
ex: suntu doi frats: cãndu unlu s-tsindzi, alantu s-distsindzi (angucitoari: sulurli di-arãzboi); nvãrtea sulu di la-arãzboi; sul di tufechi (vearga cu cari sã ncarcã tufechea); sul di pãshpacã

§ nsul (nsúlŭ) (mi) vb I nsulai (nsu-láĭ), nsulam (nsu-lámŭ), nsulatã (nsu-lá-tã), nsula-ri/nsulare (nsu-lá-ri) – nvãrtescu nã urdzãturã i nã pãndzã pri-un sul
{ro: înfăşura urzeala pe sul}
{fr: rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: roll the warp over the roller of the loom}
ex: nsulã-nj pãndza cã s-alãsã

§ nsulat (nsu-látŭ) adg nsulatã (nsu-lá-tã), nsulats (nsu-látsĭ), nsulati/nsulate (nsu-lá-ti) – (pãndzã) cari easti anvãrtitã pi un sul; (sul tsi ari nã pãndzã-anvãrtitã pi el
{ro: (urzeala) înfăşurată pe sul; (sulul) înfăşurat de urzeală}
{fr: (ourdissure) roulée sur l’ensouple; (ensouple) enroulée}
{en: (warp) rolled over the roller; (roller) with the warped rolled over}

§ nsulari/nsulare (nsu-lá-ri) sf nsulãri (nsu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãrteashti pãndza i urdzãtura pi sul
{ro: acţiunea de a înfăşura urzeala pe sul}
{fr: action de rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: action of rolling the warp over the roller of the loom}

§ disul (di-súlŭ) (mi) vb I disulai (di-su-láĭ), disulam (di-su-lámŭ), disulatã (di-su-lá-tã), disulari/disulare (di-su-lá-ri) – ntindu (scot, disfac) urdzãtura i pãndza tsi s-aflã nsulatã pri sulu-a arãzboilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tindu

tindu (tín-du) (mi) vb III shi II tesh (téshĭŭ) shi timshu (tím-shĭu), tindeam (tin-deámŭ), teasã (teá-sã) shi timsã (tím-sã) shi timtã (tím-tã), tindiri/tindire (tín-di-ri) shi tindeari/tindeare (tin-deá-ri) – trag un lucru di dauãli capiti (i di ma multi pãrtsã) tra (i) s-lu ndreptu (cãndu easti adunat i strãmbu); (ii) s-lu fac ma suptsãri (peturlu di pitã), shi s-lu-ashternu pri unã measã; (iii) s-u stringu deavãrliga-a unui altu lucru (cioarã, curauã, funi); (iv) s-lu lundzescu i s-lu lãrdzescu un lucru (cioarã, stranj, truplu-nj, cãndu mi culcu pri crivati i mpadi), etc.; ndreptu mãna cãtrã cariva tra s-lji dau un lucru; arãspãndescu apa pri loc cãndu u versu dit unã cãldari; ntindu, ãntindu, antindu, trag, versu, arãspãndescu, mpeatur, bag, dau, ved, etc.;
(expr:
1: li teasi = muri, sh-deadi suflitlu, lji ncljisi ocljilj, li ncãrcã dit lumea aestã, lj-deadi dolji (chealea) a preftului, li-arcã petalili, etc.;
2: li tindu ciunili (cicioarili) = alag agonja, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, li ciulescu, u cãlescu, li cãrtsãnescu, etc.;
3: tindu stranji = acats stranji pi funi tra si s-usucã di soari sh-vimtu;
4: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = fã mash cãt pots; nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-aspardzi ma multsã paradz di tsi ai tu pungã)
{ro: tinde, întinde}
{fr: tendre, s’étendre}
{en: stretch, lay, spread}
ex: tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: curcubeta); cãndu s-teasi (s-lundzi, ndriptã mãna) Avram s-lja cutsutlu; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; lj-timsi (lj-deadi) pãltarea; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi
(expr: s-s-fats mash cãt tsã easti putearea); tini tindzi
(expr: acats stranjili pi funi) stranji sh-noi tindem peturi (mpiturãm); ningã nveasta-a lui s-timsi (s-culcã, s-lundzi, s-ashtirnu); s-avea teasã (lundzitã, culcatã, curdusitã) sum un fag; tindi (dã-nj) mãna s-ti tsãn s-nu cadz; timshu (anãltsai) mãna sh-arupshu un mer; s-tindi (s-lundzeashti) cã-l lja heavra; teasi (timsi) cãmeshli pri rudz; s-tindea (s-lundzea) pri fãntãnã; li tindea ciunili
(expr: fudzea, li cãlea, sh-loa pãrtãljli, u-angãna cãtsaua); tindi-li!
(expr: fudz, cãlea-li, cãrtsãnea-li di-aoa); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu-agonja alãga); vinji oara-al Bacola s-li tindã
(expr: s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj); vinji oara s-li tindã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urdzãscu

urdzãscu (ur-dzắs-cu) vb IV urdzãi (ur-dzắĭ), urdzam (ur-dzámŭ), urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) – u ndreg shi u ntindu ustura (urdzãtura) tu arãzboi tra sã nchisescu tsãsearea; ordu, plitescu
{ro: urzi}
{fr: ourdir}
{en: warp (linen, cloth)}
ex: si shtibã s-urdzascã; aeri urdzãrã shi pãndza shi shiaclu; urdzãm pri mur

§ ordu1 (ór-du) vb IV urdzãi (ur-dzắĭ), urdzam (ur-dzámŭ), urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) – (unã cu urdzãscu)

§ urdzãt (ur-dzắtŭ) adg urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãts (ur-dzắtsĭ), urdzãti/urdzãte (ur-dzắ-ti) – (hirlu) tsi easti tes tu arãzboi tra s-hibã etim trã tsãseari; plitit
{ro: urzit}
{fr: ourdi}
{en: warped (linen, cloth)}
ex: lj-shadi shiaclu urdzãt shi nitsãsut

§ urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) sf urdzãri (ur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-urdzãscu hirili tu-arãzboi
{ro: acţiunea de a urzi; urzire}
{fr: action d’ourdir}
{en: action of warping (linen, cloth)}
ex: mãni s-ahurheascã urdzãrea-a pãndzãljei sh-dipreapoea a chilinjlor; va s-nj-agiutã la urdzãrea-a pãndzãljei

§ urdzãturã (ur-dzã-tú-rã) sf urdzãturi (ur-dzã-túrĭ) – hirili ligati dit arãzboi (un ningã alantu) prit cari s-trec alti hiri (trãnjli) tu tsãseari; urdin
{ro: urzitură, urzeală}
{fr: chaîne, ourdissure}
{en: warp}
ex: urdzãtura-a pãndzãljei; tindu urdzãtura pri gardu; adun urdzãtura la volbu; urdzãtura va turtseari ma minutã di tramã; urdzãtura nu easti greauã tra s-nu s-poatã sã nveatsã

§ usturã (us-tú-rã) sf usturi/usture (us-tú-ri) – lãna adratã hiri (cu furca sh-cu fuslu) dit cari s-fatsi urdzãtura
{ro: urzeală}
{fr: laine filée au tourniquet ou a l’aide de la quenouille en deux reprises, pendant que la “trama” est filée une seule fois}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn