DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãhnjisescu

arãhnjisescu (a-rãh-nji-sés-cu) (mi) vb IV arãhnjisii (a-rãh-nji-síĭ), arãhnjiseam (a-rãh-nji-seámŭ), arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) – (plantã trã cari) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu (seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, vintin, usuc, etc.; (fig: (trã om) arãhnjisescu = mi-aspargu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã), pãlescu, aushescu, sufrutsãscu, nj-cher putearea, etc.)
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: s-arãhnjisi (fig: aushi) di lãets

§ arãhnjisit (a-rãh-nji-sítŭ) adg arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisits (a-rãh-nji-sítsĭ), arãhnjisiti/arãhnjisite (a-rãh-nji-sí-ti) – tsi ari frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati, uscati i cãdzuti di arcoari, soari, seatsitã, etc.); mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, vintinat, uscat, sicat, etc.
{ro: ofilit, veştejit}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered (flowers)}

§ arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) sf arãhnjisiri (a-rãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva mãrãnghiseashti; mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari, vintinari, sicari, etc.
{ro: acţiunea de a se ofili, de a veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de faner, de flétrir}
{en: action of fading, of withering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

laspi/laspe

laspi/laspe (lás-pi) sf lãschi (lắs-chi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pãputsã); ameastic di tsarã cu baligã, apã shi palji tra s-facã unã soi di mãltari cu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n casã loclu di mpadi i stizma; muzgã, mãzgã, tinã, bãtãchi;
(expr:
1: cad tu lãschi = fac alatus;
2: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: noroi}
{fr: boue, crotte, fange, crépi}
{en: mud, mire, dung}
ex: dupã ploai s-fac multi lãschi; dzãsi la doi oaminj a lui sã-l scoatã dit lãschi; lu-alãsã tu lãschi; mizi tricum di lãschi; lj-deadi mãltari cu laspi; alichi guvili cu laspi

§ lãspusescu (lãs-pu-sés-cu) (mi) vb IV lãspusii (lãs-pu-síĭ), lãspuseam (lãs-pu-seámŭ), lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusiri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) – umplu di lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di laspi; mãzgãlescu, ntinedz
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, se souiller}
{en: dirty with mud; rough-cast (wall)}
ex: lãspusim pizuljli

§ lãspusit (lãs-pu-sítŭ) adg lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusits (lãs-pu-sítsĭ), lãspusi-ti/lãspusite (lãs-pu-sí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, souillé}
{en: dirtied with mud; rough-casted (wall)}
ex: caljlji suntu lãspusits (mplinj di lãschi) pãnã di pãnticã

§ lãspusi-ri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) sf lãspusiri (lãs-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lãspuseashti cariva i tsiva; mãzgãliri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud; of rough-casting (wall)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãrãnghisescu

mãrãnghisescu (mã-rãn-ghi-sés-cu) (mi) vb IV mãrãnghisii (mã-rãn-ghi-síĭ), mãrãnghiseam (mã-rãn-ghi-seámŭ), mãrãnghisitã (mã-rãn-ghi-sí-tã), mãrãnghisiri/mãrãnghisire (mã-rãn-ghi-sí-ri) – (trã ponj, erghi, etc.) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu, seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.; mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, bãstruescu, vintin, usuc, mãrãnedz, ngãlbinescu, arãhnjisescu, etc.; (fig: (ca om) mãrãnghisescu = mi-aspargu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã), pãlescu, aushescu, sufrutsãscu, nj-cher putearea, etc.)
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: di vrets, mãrãnghisits-vã

§ mãrãn-ghisit (mã-rãn-ghi-sítŭ) adg mãrãnghisitã (mã-rãn-ghi-sí-tã), mãrãnghisits (mã-rãn-ghi-sítsĭ), mãrãnghisiti/mãrãnghisite (mã-rãn-ghi-sí-ti) – tsi ari frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati, uscati i cãdzuti di arcoari, soari, seatsitã, etc.); mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, bãstruit, vintinat, uscat, sicat, mãrãnat, ngãlbinit, arãhnjisit, etc.
{ro: ofilit, veştejit}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered (flowers)}
ex: frãndzãli mãrãnghisiti (uscati, sicati)

§ mãrãnghisiri/mãrãnghisire (mã-rãn-ghi-sí-ri) sf mãrãnghisíri (mã-rãn-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva mãrãnghiseashti; mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, bãstruiri, uscari, vintinari, sicari, ngãlbiniri, arãhnjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ofili, de a veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de faner, de flétrir}
{en: action of fading, of withering}

§ mãrãnghipsescu (mã-rãn-ghip-sés-cu) (mi) vb IV mãrãnghipsii (mã-rãn-ghip-síĭ), mãrãnghipseam (mã-rãn-ghip-seámŭ), mãrãnghipsitã (mã-rãn-ghip-sí-tã), mãrãnghipsiri/mãrãnghipsire (mã-rãn-ghip-sí-ri) – (unã cu mãrãnghisescu)

§ mãrãnghipsit (mã-rãn-ghip-sítŭ) adg mãrãnghipsitã (mã-rãn-ghip-sí-tã), mãrãnghipsits (mã-rãn-ghip-sítsĭ), mãrãnghipsiti/mãrãnghipsite (mã-rãn-ghip-sí-ti) – (unã cu mãrãnghisit)

§ mãrãnghipsiri/mãrãnghipsire (mã-rãn-ghip-sí-ri) sf mãrãnghipsíri (mã-rãn-ghip-sírĭ) – (unã cu mãrãn-ghisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãzgã

mãzgã (mắz-gã) sf mãzghi (mắz-ghi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); muzgã, laspi, tinã
{ro: noroi cleios}
{fr: boue visqueuse}
{en: viscous mud}
ex: ncãrcat di sãndzi, di mãzgã (lãschi); mi umplui di mãzgã (lãschi); iu eara mãzgã ma mari, aclo bãga ciciorlu; eara mãzga pãnã la dzinuclji

§ muzgã (múz-gã) sf muzghi (múz-ghi) – (unã cu mãzgã)
ex: peashtili tu muzgã (lãschi)

§ mãzgãlescu (mãz-gã-lés-cu) (mi) vb IV mãzgãlii (mãz-gã-líĭ), mãzgãleam (mãz-gã-leámŭ), mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) – umplu di lãschi; dau cu lãschi; lãspusescu, ntinedz; (fig: mãzgãlescu = dau, murdãripsescu cu milani)
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, salir, crépir}
{en: dirty with mud}
ex: gãshtili s-mãzgã-lea pri padi

§ mãzgãlit (mãz-gã-lítŭ) adg mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãlits (mãz-gã-lítsĭ), mãzgãliti/mãzgãlite (mãz-gã-lí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi ari intratã tu lãschi; lãspusit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, sali, crépi}
{en: dirtied with mud}

§ mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) sf mãzgãliri (mãz-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-umpli cariva cu lãschi; lãspusiri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se salir, de crépir}
{en: action of dirtying with mud}

§ mãzgos (mãz-gósŭ) adg mãzgoasã (mãz-gŭá-sã), mãzgosh (mãz-góshĭ), mãzgoasi/mãzgoase (mãz-gŭá-si) – tsi easti moali, sh-u-adutsi cu mãzga shi alicheashti ca mãzga; tsi easti mplin di/cu mãzgã
{ro: noroios; vâscos}
{fr: boueux; visqueux}
{en: muddy; viscous}
ex: cara avea datã ploai, tutã calea u avum mãzgoasã (cu lãschi); eara tu munti loclu mãzgos (cu multi lãschi) di mizi dizlicheam ciciorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tinã

tinã (tí-nã) sf tini/tine (tí-ni) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); mãzgã, muzgã, laspi
{ro: noroi}
{fr: boue}
{en: mud}
ex: s-featsi troc di tinã (lãschi); lj-arucã cu tinã (muzgã)

§ ntinedz (nti-nédzŭ) (mi) vb I ntinai (nti-náĭ), ntinam (nti-námŭ), ntinatã (nti-ná-tã), ntinari/ntinare (nti-ná-ri) – umplu di tinã; intru tu lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di tinã (laspi); mãzgãlescu, lãspusescu;
(expr: si ntinã, ca luplu = s-lãvushi multu)
{ro: (se) întina, (se) înnoroi, (se) murdări cu noroi}
{fr: crotter, se souiller de boue}
{en: dirty with mud}
ex: si ntinã, s-featsi ca luplu

§ ntinat (nti-nátŭ) adg ntinatã (nti-ná-tã), ntinats (nti-nátsĭ), ntinati/ntinate (nti-ná-ti) – tsi easti mplin di tinã; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, lãspusit
{ro: întinat, înnoroit, murdărit cu noroi}
{fr: crotté, souillé de boue}
{en: dirtied with mud}
ex: mizia tsãnea pãputsãli n cicior di ntinati (mplini di lãschi) tsi eara

§ ntinari/ntinare (nti-ná-ri) sf ntinãri (nti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntineadzã cariva i tsiva; mãzgãliri, lãspusiri
{ro: acţiunea de a (se) întina, de a (se) înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

veashtid

veashtid (veásh-tidŭ) adg veashtidã (veásh-ti-dã), veashtidz (veásh-tidzĭ), veashtidi/veashtide (veásh-ti-di) – uscat, sicat, vishtiz, vishtidzãt, nvishtidzãt, vishtijit, vishtigit, vintinat, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, ngãlbinit, galbin, etc.;
(expr: veardi, veashtid s-featsi tu fatsã = s-nãrãi, lu-acãtsã multu inatea)
{ro: ofilit, veşted}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered}
ex: galbin, veashtid tu fatsã; lilici veashtidã (mãrãnghisitã); nveastã veashtidã (cu fatsa galbinã)

§ vishtiz (vísh-tizŭ) adg vishtizã (vísh-ti-zã), vishtizi (vísh-tizĭ), vishtizi/vishtize (vísh-ti-zi) – (unã cu veashtid)
ex: arucã-li nclo cã suntu vishtizi (veashtidi)

§ vishtinã (vish-tí-nã) sf vishtini/vishtine (vish-tí-ni) – lucru tsi s-ari vishtidzãtã; lucru veashtid (vintinat, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, uscat, sicat, ngãlbinit, etc.)
{ro: lucru ofilit, lucru veştejit}
{fr: chose fanée or flétrie}
{en: thing that has faded or withered}
ex: vishtinã s-featsi cã aushi

§ vishtidzãscu (vish-ti-dzắs-cu) vb IV vishtidzãi (vish-ti-dzắĭ), vishtidzam (vish-ti-dzámŭ), vishtidzãtã (vish-ti-dzắ-tã), vishtidzãri/vishtidzãre (vish-ti-dzắ-ri) – (trã planti) frãndzãli sh-lilicili ngãlbinescu (seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); vintin, nvishtidzãscu, vishtijescu, usuc, mãrãnghisescu, etc.
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi frãndzãli deadirã, nvirdzãrã sh-vishtidzãrã (s-uscarã)

§ vishtidzãt (vish-ti-dzắtŭ) adg vishtidzãtã (vish-ti-dzắ-tã), vishtidzãts (vish-ti-dzắtsĭ), vishtidzãti/vishtidzãte (vish-ti-dzắ-ti) – (plantã) cu frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati di vimtu, di-arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); nvishtidzãt, vishtijit, vintinat, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, uscat, sicat, ngãlbinit, etc.
{ro: ofilit, veştejit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vimtu

vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn