DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anduchilescu

anduchilescu (an-du-chi-lés-cu) (mi) vb IV shi II anduchilii (an-du-chi-líĭ), anduchileam (an-du-chi-leámŭ), anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) shi anduchilea-ri/anduchileare (an-du-chi-leá-ri) – min un lucru arucutinda-l ca aroata; (mi) tindu (mi-arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.)}
ex: mi-anduchilii (mi-arucutii, mi tãvãlii) tu lãschi; s-anduchileashti (s-arucuteashti tu lãschi) ca porcu

§ anduchilit (an-du-chi-lítŭ) adg anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchilits (an-du-chi-lítsĭ), anduchiliti/anduchilite (an-du-chi-lí-ti) – tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, antãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}

§ anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) sf anduchiliri (an-du-chi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; arucutiri, arcutiri, antãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ anduchileari/andu-chileare (an-du-chi-leá-ri) sf anduchileri (an-du-chi-lérĭ) – (unã cu anduchiliri)

§ anduchiliturã (an-du-chi-li-tú-rã) sf anduchilituri (an-du-chi-li-túrĭ) – ashi cum easti loclu iu s-ari anduluchilitã cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; anduchiliri, arucutiri
{ro: rostogolire, tăvălitură}
{fr: roulement}
{en: rolling; sprawling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

antãvãlescu

antãvãlescu (an-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV antãvãlii (an-tã-vã-líĭ), antãvãleam (an-tã-vã-leámŭ), antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãli-ri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) – (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer; (se) tourner et retourner}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.}
ex: mulili s-antãvãlea; vrurã sã s-antãvãleascã (sã s-arucuteascã) tu cinushi; s-antãvãleashti (s-arucuteashti) tu strozmã; ah! dzãsi porcul, s-aveam nã mucirlã, s-mi-antãvãlescu; nu ti-antãvãlea (ti-arucutea) tu muzgã

§ antãvãlit (an-tã-vã-lítŭ) adg antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãlits (an-tã-vã-lítsĭ), antãvãli-ti/antãvãlite (an-tã-vã-lí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (shi va s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, ntãvãlit, tãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}
ex: porcul antãvãlit (arucutit) tu unã baltã; li-am tu sãndzi-antãvãliti (arucutiti)

§ antãvãliri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) sf antãvãliri (an-tã-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, ntãvãliri, tãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ ntãvãlescu (ntã-vã-lés-cu) (mi) vb IV ntãvãlii (ntã-vã-líĭ), ntãvãleam (ntã-vã-leámŭ), ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãliri/ntãvãlire (ntã-vã-lí-ri) – (unã cu antãvãlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chelindu

chelindu (chĭé-lin-du) sn chelindi/chelinde (chĭé-lin-di) – forma (bicimea) tsi u-ari un lucru mari i njic tsi sh-u-adutsi cu (1) un talar ndreptu tsi li-ari dauãli fãts isea icã (2) unã topã; chelindru, ghelindu
{ro: cilindru, sferă}
{fr: cylindre, sphère}
{en: cylinder, sphere}

§ chelindru (chĭé-lin-dru) sn chelindri/chelindre (chĭé-lin-dri) – (unã cu chelindu)

§ ghelindu (ghĭé-lin-du) sn ghelindi/ghelinde (ghĭé-lin-di) – (unã cu chelindu)

§ chilindescu (chi-lin-dés-cu) (mi) vb IV chilindii (chi-lin-díĭ), chilindeam (chi-lin-deámŭ), chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindi-ri/chilindire (chi-lin-dí-ri) – tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui shi turnãndalui ca aroata; ghilindescu, arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}

§ chilindit (chi-lin-dítŭ) adg chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindits (chi-lin-dítsĭ), chilinditi/chilindite (chi-lin-dí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari minatã arucutinda-si shi turnãnda-si ca aroata; ghilindit, arucutit, arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}

§ chilindiri/chilindire (chi-lin-dí-ri) sf chilindiri (chi-lin-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chilindeashti cariva; ghilindiri, arucutiri, arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ ghilindescu (ghi-lin-dés-cu) (mi) vb IV ghilindii (ghi-lin-díĭ), ghilindeam (ghi-lin-deámŭ), ghilinditã (ghi-lin-dí-tã), ghilindiri/ghilindire (ghi-lin-dí-ri) – (unã cu chilindescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutuvlescu

cutuvlescu (cu-tu-vlés-cu) (mi) vb IV cutuvlii (cu-tu-vlíĭ), cutu-vleam (cu-tu-vleámŭ), cutuvlitã (cu-tu-vlí-tã), cutuvliri/cutuvlire (cu-tu-vlí-ri) – tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, cutãvãlescu, cutuvulescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: (se) rostogoli, (se) tăvăli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: tru sãndzi s-cutuvlescu (s-arucutescu)

§ cutuvlit (cu-tu-vlítŭ) adg cutuvlitã (cu-tu-vlí-tã), cutuvlits (cu-tu-vlítsĭ), cutuvliti/cutuvlite (cu-tu-vlí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, antãvãlit, ntãvãlit, tãvãlit, cutãvãlit, cutuvulit, antãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}

§ cutuvliri/cutuvlire (cu-tu-vlí-ri) sf cutuvliri (cu-tu-vlírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, antãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, ntãvãliri, tãvãliri, antãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a (se) tăvăli; rostogolire, tăvălire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ cutuvulescu (cu-tu-vu-lés-cu) (mi) vb IV cutuvulii (cu-tu-vu-líĭ), cutuvuleam (cu-tu-vu-leámŭ), cutuvulitã (cu-tu-vu-lí-tã), cutuvuliri/cutuvulire (cu-tu-vu-lí-ri) – (unã cu cutuvlescu)

§ cutuvulit (cu-tu-vu-lítŭ) adg cutuvulitã (cu-tu-vu-lí-tã), cutuvulits (cu-tu-vu-lítsĭ), cutuvuliti/cutuvulite (cu-tu-vu-lí-ti) – (unã cu cutuvlit)

§ cutuvuliri/cutuvulire (cu-tu-vu-lí-ri) sf cutuvuliri (cu-tu-vu-lírĭ) – (unã cu cutuvliri)

§ cutãvãlescu (cu-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV cutãvãlii (cu-tã-vã-líĭ), cutãvãleam (cu-tã-vã-leámŭ), cutãvãlitã (cu-tã-vã-lí-tã), cutãvãliri/cutãvãlire (cu-tã-vã-lí-ri) – (unã cu cutuvlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn