DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãdzãm

arãdzãm (a-rã-dzắmŭ) sn arãdzãmuri (a-rã-dzắ-muri) – partea dit munti (poalã, dzeanã, schinãrat, etc. di-aradã nsurinatã) fãrã arburi sh-cu pãshuni bunã trã oi; plai
{ro: plai}
{fr: pied d’une montagne (exposé au soleil); flanc d’une montagne; arrondissement de montagne}
{en: sunny side or foot of a mountain with grass land}
ex: hoarã tu-arãdzãm (la poalili di munti); oili ishirã tu-arãdzãm; tu-arãdzãmurli (plaiurli) nvirdzãti; diparti, tu-arãdzãmuri…

§ arãdzãmish (a-rã-dzã-míshĭŭ) sm, sf arãdzãmishi/arãdzãmishe (a-rã-dzã-mí-shi), arãdzãmish (a-rã-dzã-míshĭ), arãdzãmishi/arã-dzãmishe (a-rã-dzã-mí-shi) – omlu tsi bãneadzã la poalili-a unui munti (tu-un arãdzãm)
{ro: plăieş}
{fr: habitant du pied de la montagne}
{en: inhabitant of the foot of the hill}

§ areadzimish (a-rea-dzi-míshĭŭ) sm, sf areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-mí-shi), areadzimish (a-rea-dzi-míshĭ), areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-mí-shi) – (unã cu arãdzãmish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plai

plai (pláĭŭ) sn plaiuri (plá-ĭurĭ) shi plai (plá-i) – partea dit munti (poalã, dzeanã, schinãrat, etc. di-aradã nsurinatã) fãrã arburi sh-cu pãshuni bunã trã oi; arãdzãm
{ro: plai}
{fr: pied d’une montagne (exposé au soleil); flanc d’une montagne; arrondissement de montagne}
{en: side or foot of a mountain with grass land}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); hoarã tu plai (arãdzãm); pi chipita-a dzenjlor cãt lja ocljul easti plai; oili pãshtea plailu; oili ahurhirã s-lja plailu (arãdzãmlu) nsus; tricu plailu-a muntilui; yini dit pãduri shi plaiuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

soari/soare

soari/soare (sŭá-ri) sm sori (sórĭ) – lucrul tsi s-aflã n tser deavãr-liga di cari s-anvãrteashti loclu unãoarã pri an (tsi lunjineadzã shi ngãldzashti dzua, dupã tsi da tahina sh-pãnã seara cãndu ascapitã);
(expr:
1: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
2: soarli a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili]; (ii) zbor tsi s-dzãtsi cãndu un aush va si s-aspunã cã easti ninga tinir;
3: easti (mushat, albu) ca soari = easti multu mushat, albu, cum nu-ari altu tu lumi;
4: l-mutream ca soari = lu-aveam ca un lucru di cari aveam mari ananghi;
5: l-vidzui soarli cama ninti di tini = shtiu ma multi, cã hiu cama-aush di tini;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri;
7: ti-alas tu soari = ti-alas singur, nu va fats prucuchii;
8: ti bag tu soari = ti bag tu loc bun iu va hii hãrios;
9: mi lja (ardi, aricheashti) soarili = nj-s-arushashti (nji s-ardi) chealea cã stau multu la soari;
10: (easti dip) cãtrã soari = easti scãdzut, trã plãndzeari, tu-unã halã greauã;
11: l-teasirã (l-ved, easti) cãtrã soari = muri, lji ncljisi ocljilj [adutsem aminti cã adetea easti, ca s-lu tindã mortul cu caplu cãtrã partea di cãtã iu da soarili];
12: (fug, mi duc) dupã soari = (mi duc) multu diparti, aclo di iu nu s-toarnã vãrnu, iu nu poati s-mi aflã vãr;
13: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari;
14: easti cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, poartã mash stranji arupti; etc.)
{ro: soare}
{fr: soleil}
{en: sun}
ex: dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari?; dupã ploai, shi soari; soarili da sh-nãinti ca s-cãntã cucotlu; trã tuts da soarili unã; soarili trã tuts da; cãt veadi albul soari; nidatã soarili (ninti ca s-da soarili, neapiritã); shi soarli tsi-i soari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; soarli-i soari shi nu ncãldzashti tutã lumea; cãt i soarili di mari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; nu s-ascundi soarli cu mutafea; ficiuric mushat ca soari
(expr: multu mushat, cum nu-ari altu); treilji ficiori, ca trei sori
(expr: mushats ca sori); ta s-nã fats nauã ficiori, ca lutseafiri shi ca sori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn