DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asun

asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)

§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}

§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)

§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}

§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

insu

insu (ín-su) sf insã (ín-sã), inshi (ín-shi), insi/inse (ín-si) – om (muljari i bãrbat) lugursit ti el singur, ahoryea di-alantsã oaminj; hiintsã umineascã; mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.); ipuchimen, citãman, suflit
{ro: ins, individ, om, persoană; însumi, însuţi, însuşi, însune, etc.}
{fr: homme, individu, personne; moi-même, toi-même, etc.}
{en: individual, person; myself, yourself, himself, etc.}
ex: doi inshi (oaminj) vinjirã s-nã veadã; cãti un francu plãtea pi dzua di insu; eara nica trei inshi; tut insul (cati om) cu gustul a lui; lj-lipsescu trei inshi (oaminj); dauã njilj di napuljonj pi insu; di cati casã prindea s-ducã un insu; cu ungljili ca vurcolac, cã insush (el idyiul, el insush) vurcolaclu eara; fãrã s-lu cunoascã cã easti bãrbat-su insu (el idyiul, el insush); insunj mini (eu singur, mini sh-tut mini); insush el (el singur, el idyiul) nã cljamã; s-bagã insush singur; fatsi insush (el idyiul) lucri-arali; insush (el idyiul) Dumnidzã; ti dusish tini insuts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãs

nãs (nắsŭ) pr pirs III nãsã (nắ-sã), nãsh (nắshĭ), nãsi/nãse (nắ-si) – zbor tsi tsãni loclu a atsilui (atsiljei, atsilor) trã cari si zburashti; el, dis, dãs
{ro: el, ea, dânsul}
{fr: il, elle}
{en: he, she}
ex: gri nãs (el) zbor astimtu di banã; deadun cu nãshlji; mãcã pãni cu nãshlji (elj); vru sh-nãs (el) corbul; armasi singurã nãsã (ea); cãt s-trapsirã nãsh (elj); dzãsirã nãsi (eali); nãslu (el) lipseashti s-u da; ore pleacã! dzãsi nãslu (el); Dumnidzale! strigã nãslu (el); chiru deadun cu nãshlji (elj); s-mi mãritã nãshlji (elj) vor; sh-nãsili (eali) mãcarã; nãs lj-adusi dit Vlãhii aesti stranji

§ dãs (dắsŭ) pr pirs III dãsã (dắ-sã), dãsh (dắshĭ), dãsi/dãse (dắ-si) – (unã cu nãs)

§ dis1 (dísŭ) pr pirs III disã (dí-sã), dish (díshĭ), disi/dise (dí-si) – (unã cu nãs)
ex: sh-tut unã s-him la dis (nãs); dislu (el) u-avea nãiritã; tr-atsea dislu (el) tut amãnã; mori, prifteasã, strigã dislu (el); dzãsi disã (nãsã); cu disa (ea) nu-i a gioc; cu disa (nãsã) nfumilje; disa (ea) Muscopulea eara Ierusalimlu a armãnamiljei; va hibã la dish (nãsh) cãrtsã; atselj njergu la disi (eali)

§ is2 (ísŭ) pr pirs III isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; es nãs, dãs, dis; (shi, formili shcurti di la “el”: ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l); mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.)
{ro: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele; însumi, însuţi, etc.}
{fr: il, elle, ils, elles; moi-même; toi-même, etc.}
{en: he, she, they; myself, yourself, himself, etc.}
ex: ea isãsh (insush, idyea); noi ishãne (insune, idyea); s-ti chishi pri isã (nãsã)

§ es2 (ĭésŭ) pr pirs III esã (é-sã) shi easã (ĭá-sã), esh (ĭéshĭ), esi/ese (é-si) shi easi/ease (ĭá-si) – (unã cu is1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

singur

singur (sín-gurŭ) adg singurã (sín-gu-rã), singuri (sín-gurĭ), singuri/singure (sín-gu-ri) – ashi cum s-aflã cariva tsi nu-ari nitsiun altu ningã el (cãndu shadi, imnã, lucreadzã, etc.); mash un, nu ma multsã; shungru, manoleac, munolcu, axolit;
(expr: singur ca chicuta; singur ca cuclu = un tsi easti dip singur tu lumi, un tsi nu-ari vãrnu di-aproapea tu banã, vãrnã soi)
{ro: singur}
{fr: seul; lui-même}
{en: alone; himself}
ex: eara singur (mash el) cãndu vinji la noi; easti singur (mash el, nu-avea altu) tu bana-aestã; s-nj-ascultats un singur (mash un) zbor; shidea singurã pri un cutsur, suschira sh-plãndzea; lu-alãsarã singur (fãrã altu), singuric; ficior singur (un la pãrintsã); tini hii singurlu ficior; sh-avea un singur (mash un) hilj; intrã singur (mash el) tu grãdinã; eu singur-nj (mash mini); el singur-si (mash el singur); nitsi singur-nji (mini insunj) nu shtiu; singur-shi (mash el insush) vinji; poarta s-dishcljidi di singurã (aoa ca adverbu: fãrã agiutorlu-a vãrnui); lu-alãsã pri budza-a arãului, s-chearã di singur; nu-avea tsi s-facã dzua tutã singurã ca cuc
(expr: dip singurã); nj-armash singurã ca cuclu, ca laea sh-ca corba

§ shungru (shĭún-gru) adg shungrã (shĭun-grã), shungri (shĭun-gri), shungri/shungre (shĭun-gri) – (unã cu singur)

§ singurush (sin-gu-rúshĭŭ) adg singurushi/singurushe (sin-gu-rú-shi), singurush (sin-gu-rúshĭ), singurushi/singurushe (sin-gu-rú-shi) – dip singur, mash el singur, singuric; singurshi
{ro: singurel}
{fr: tout seul}
{en: alone}
ex: Dumnidzãlu singurush (dip singur) sh-pãshtea cupia; singurush vinji

§ singurshi (sin-gur-shí) adg invar(?) – (unã cu singurush)
ex: singurushi (el singur, singuric) vinji

§ singuric (sin-gu-rícŭ) adg singuricã (sin-gu-rí-cã), singurits (sin-gu-rítsĭ), singuritsi/singuritse (sin-gu-rí-tsi) – (unã cu singurush)
ex: lu-alãsarã singur, singuric (mash el, dip singur)

§ singurami/singurame (sin-gu-rá-mi) sf fãrã pl – starea tu cari s-aflã omlu cari easti (bãneadzã) singur; loc iu nu-ari suflit di om; singureatsã, singurãtati, singuritati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

veti/vete

veti/vete (vé-ti) sf fãrã pl – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; putearea tsi u-ari un om tra s-poatã s-lu-adarã un lucru; fisi, naturã, haractir, hiri, heari, vovlã, hui; puteari, tãcati, vãrtuti, dinami, fortsã, vlagã, cuveti, fuchii;
(expr:
1: nj-loai vetea pri zvercã = li feci amãrtiili fatsã di mini insunj;
2: nj-yin pi veti = ãnj ljau adiljaticlu; nj-yini putearea; nj-yin tu-aeari, nj-yin tu cali)
{ro: fire, putere, existenţă, avere}
{fr: personne, personnalité; nature (revenir à soi); force; avoir, bien, fortune; existence}
{en: nature, character; power, consciousness; existence}
ex: ashi lj-u vetea (ashi lj-easti fisea, haractirlu; ashi easti el; ashi-l featsi Dumnidzã); vetea pri zvercã ts-ai loatã
(expr: amãrtipsish trã tini singur); bãrbatlu sh-vinji niheam pi veti
(expr: nj-yin tu-aeari, nj-yin tu cali, ãnj ljau adiljaticlu); nã lo vetea (putearea) Dumnidzã; nj-adunai tutã vetea (putearea shi lu-ashtiptai; shtiu sã sh-moarã tr-a lor veti; dupã tsi un cu-alantu s-ghinuirã, acãtsarã sã-sh alavdã vetea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã