DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãcãtãrescu2

bãcãtãrescu2 (bã-cã-tã-rés-cu) adg bãcãtãreascã (bã-cã-tã-reás-cã), bãcãtãreshtsã (bã-cã-tã-résh-tsã), bãcãtãreshti (bã-cã-tã-résh-ti) – oai bitãrnã, alãsatã s-pascã deavãrliga di casã (sh-cari easti tsãnutã mash trã mãcari)
{ro: oaie de consum lăsată să pască în jurul casei}
{fr: vieux moutons qu’on fait paître autour d’un village et qui sont destinés à la consommation des villageois}
{en: old sheep kept around the house for the sole purpose of slaughtering them later}

§ bãcãtar2 (bã-cã-tárŭ) sm bãcãtari (bã-cã-tárĭ) – huryeat tsi tsãni ndauã oi bãcãtãreshti sh-li pashti deavãrliga di hoarã
{ro: ţăran care are câteva oi de consum lăsate să pască în jurul casei}
{fr: villageois qui a quelques vieux moutons qu’il fait paître autour d’un village et qui sont destinés à la consommation des villageois}
{en: countryman who has a few old sheep kept around the house for the sole purpose of slaughtering them later}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirin1

dirin1 (dí-rinŭ) sn dirinuri (di-rí-nurĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-dirinã (s-afãnseashti, s-prãpãdeashti) un lucru; afanizmo, halazmo, ciupulic, chiameti
{ro: prăpăd, dezastru}
{fr: ravage; tourment; ruine}
{en: destruction; ravage}
ex: dirinlu (halazmolu, chiametea) i tora n lumi; dirin (mari taxirati) tsi lu-agudi

§ dirin2 (dí-rinŭ) (mi) vb I dirinai (di-ri-náĭ) shi dirnai (dir-náĭ), dirinam (di-ri-námŭ) shi dirnam (dir-námŭ), dirinatã (di-ri-ná-tã) shi dirnatã (dir-ná-tã), dirinari/dirinare (di-ri-ná-ri) shi dirnari/dirnare (dir-ná-ri) – mi curmu multu di copuslu mari tsi-l fac (shi-nj cher multu di putearea tsi u-aveam); nj-aspun durearea cu plãndzeri shi zghiliri, dip canda-nj zmulgu perlji din cap; lu-aspargu dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; (mi) cãpãescu, (mi) deapir, cãhtescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu, afãnsescu, sutrupsescu, prãpãdescu
{ro: (se) zbuciuma, (se) prăpădi, (se) epuiza}
{fr: se déchirer, se consommer, s’épuiser}
{en: consume oneself, tear oneself to pieces, become exhausted}
ex: si s-dirinã (pidipseascã multu, si s-cãtãstrãpseascã) yiu pri loc, sã-lj si frigã limba n foc; plãndzi shi s-dirinã (s-cãpãeashti di plãndzeari); s-dirnarã (s-cãpãirã) di plãngu; s-dirinã (sh-deapirã perlu din cap), lailj-armãnj; corba sorã va si s-dirinã (va si s-deapirã); cãsharea goalã s-dirinã (s-afãnseashti) pisti plai; mi dirinai (mi cãpãii) multu; s-dirinã shi ugeaclu-a lui (s-afãnseashti shi fumealja-a lui)

§ dirinat (di-ri-nátŭ) adg dirinatã (di-ri-ná-tã), dirinats (di-ri-nátsĭ), dirinati/dirinate (di-ri-ná-ti) – tsi easti curmat multu di copuslu mari tsi-l featsi; tsi sh-aspusi durearea cu plãndzeri greali; tsi s-asparsi ahãt multu di nu mata armasi tsiva di el; cãpãit, dipirat, afãnisit, afãnsit, cãhtit, cãtãstrãpsit, sutrupsit, prãpãdit
{ro: zbuciumat, prăpădit, epuizat}
{fr: déchiré, consommé, épuisé}
{en: consumed oneself, torn oneself to pieces, exhausted}

§ dirnat (dir-nátŭ) adg dirnatã (dir-ná-tã), dirnats (dir-nátsĭ), dirnati/dirnate (dir-ná-ti) – (unã cu dirinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dormu

dormu (dór-mu) vb IV durnjii (dur-njíĭ), durnjam (dur-njĭámŭ), durnjitã (dur-njí-tã), durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) – ncljid ocljilj, stau cu ocljilj ãncljish shi mi-acãtsã somnul di nu mata shtiu tsi s-fatsi deavãrliga di mini; stau tes, ncljid ocljilj shi trag un somnu; ãl ljau di ureaclji; agãrshescu
(expr:
1: apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã; apã stãtutã;
2: doarmi di mprostu = easti moali, easti niheamã tivichel;
3: dormu ca pri schinj = nu pot s-dormu ghini, isih; mi tornu sh-mi-anvãrtescu tu somnu tut chirolu;
4: dormu apili = apili suntu isihi;
5: doarmi lemnu (bucium, mortu, dus, etc.) = doarmi multu-ahãndos; doarmi somnul di prota, un somnu di moarti)
{ro: dormi, adormi}
{fr: dormir, s’endormir}
{en: sleep, fall asleep}
ex: apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; mi lo somnul shi-nj durnjii; nu-nj durnjii tutã noaptea; mi doari caplu sh-nu pot s-dormu; canda durnja pri schinj
(expr: s-mina tut chirolu tu somnu); culcã-nji-l, doarmi-nji-l; ma multu durnja arãulu; afirea-ti di apa tsi doarmi; vulpea tsi doarmi nu mãcã gãljinj; cari doarmi, nu lj-u foami; cãt, cãt aveam durnjitã sh-el vinji

§ durnjit (dur-njítŭ) adg durnjitã (dur-njí-tã), durnjits (dur-njítsĭ), durnjiti/durnjite (dur-njí-ti) – tsi ari traptã un somnu shi s-ari sculatã; tsi lu-ari acãtsatã somnul; tsi ari ncljisã ocljilj shi doarmi; adurnjit, agãrshit, sumnat; (fig: moali, molav, linivos, etc.)
{ro: dormit, adormit}
{fr: dormi, endormi}
{en: slept, fallen asleep}
ex: nu escu durnjit tutã noaptea; nu hiu durnjit (nu-am durnjitã) di dauã dzãli; hiu durnjitã, pot s-shed amãnat astã searã; nu vedz tsi durnjitã (fig: moali, chirutã) easti?

§ durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) sf durnjiri (dur-njírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu doarmi; agãrshari
{ro: acţiunea de a dormi; dormire}
{fr: action de dormir, de s’endormir}
{en: action of sleeping, of falling asleep}
ex: durniri tsi sh-featsi!

§ nidurnjit (ni-dur-njítŭ) adg nidurnjitã (ni-dur-njí-tã), nidurnjits (ni-dur-njítsĭ), nidurnjiti/nidurnjite (ni-dur-njí-ti) – tsi nu-ari durnjitã; nisumnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

insu

insu (ín-su) sf insã (ín-sã), inshi (ín-shi), insi/inse (ín-si) – om (muljari i bãrbat) lugursit ti el singur, ahoryea di-alantsã oaminj; hiintsã umineascã; mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.); ipuchimen, citãman, suflit
{ro: ins, individ, om, persoană; însumi, însuţi, însuşi, însune, etc.}
{fr: homme, individu, personne; moi-même, toi-même, etc.}
{en: individual, person; myself, yourself, himself, etc.}
ex: doi inshi (oaminj) vinjirã s-nã veadã; cãti un francu plãtea pi dzua di insu; eara nica trei inshi; tut insul (cati om) cu gustul a lui; lj-lipsescu trei inshi (oaminj); dauã njilj di napuljonj pi insu; di cati casã prindea s-ducã un insu; cu ungljili ca vurcolac, cã insush (el idyiul, el insush) vurcolaclu eara; fãrã s-lu cunoascã cã easti bãrbat-su insu (el idyiul, el insush); insunj mini (eu singur, mini sh-tut mini); insush el (el singur, el idyiul) nã cljamã; s-bagã insush singur; fatsi insush (el idyiul) lucri-arali; insush (el idyiul) Dumnidzã; ti dusish tini insuts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãs

nãs (nắsŭ) pr pirs III nãsã (nắ-sã), nãsh (nắshĭ), nãsi/nãse (nắ-si) – zbor tsi tsãni loclu a atsilui (atsiljei, atsilor) trã cari si zburashti; el, dis, dãs
{ro: el, ea, dânsul}
{fr: il, elle}
{en: he, she}
ex: gri nãs (el) zbor astimtu di banã; deadun cu nãshlji; mãcã pãni cu nãshlji (elj); vru sh-nãs (el) corbul; armasi singurã nãsã (ea); cãt s-trapsirã nãsh (elj); dzãsirã nãsi (eali); nãslu (el) lipseashti s-u da; ore pleacã! dzãsi nãslu (el); Dumnidzale! strigã nãslu (el); chiru deadun cu nãshlji (elj); s-mi mãritã nãshlji (elj) vor; sh-nãsili (eali) mãcarã; nãs lj-adusi dit Vlãhii aesti stranji

§ dãs (dắsŭ) pr pirs III dãsã (dắ-sã), dãsh (dắshĭ), dãsi/dãse (dắ-si) – (unã cu nãs)

§ dis1 (dísŭ) pr pirs III disã (dí-sã), dish (díshĭ), disi/dise (dí-si) – (unã cu nãs)
ex: sh-tut unã s-him la dis (nãs); dislu (el) u-avea nãiritã; tr-atsea dislu (el) tut amãnã; mori, prifteasã, strigã dislu (el); dzãsi disã (nãsã); cu disa (ea) nu-i a gioc; cu disa (nãsã) nfumilje; disa (ea) Muscopulea eara Ierusalimlu a armãnamiljei; va hibã la dish (nãsh) cãrtsã; atselj njergu la disi (eali)

§ is2 (ísŭ) pr pirs III isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; es nãs, dãs, dis; (shi, formili shcurti di la “el”: ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l); mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.)
{ro: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele; însumi, însuţi, etc.}
{fr: il, elle, ils, elles; moi-même; toi-même, etc.}
{en: he, she, they; myself, yourself, himself, etc.}
ex: ea isãsh (insush, idyea); noi ishãne (insune, idyea); s-ti chishi pri isã (nãsã)

§ es2 (ĭésŭ) pr pirs III esã (é-sã) shi easã (ĭá-sã), esh (ĭéshĭ), esi/ese (é-si) shi easi/ease (ĭá-si) – (unã cu is1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nilsescu

nilsescu (nil-sés-cu) vb IV nilsii (nil-síĭ), nilseam (nil-seámŭ), nilsitã (nil-sí-tã), nilsiri/nilsire (nil-sí-ri) –
1: scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã (di itia cã aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã tsi nu pot s-u-aravdu tãcut); ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, dzem, schimur, scljimbur, shcljimur, shcljimuredz, shcljumuredz;
2: spãstrescu (cher) tut tsi am; nãlsescu, afãnisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: văita, geme; prăpădi, ruina}
{fr: gémir, se lamenter; se consumer; ruiner}
{en: lament, wail, groan, deplore; waste away}
ex: nilsescu (dzem), gione, mi dirin; mi nilsi (vãtãmã) lucrul

§ nilsit (nil-sítŭ) adg nilsitã (nil-sí-tã), nilsits (nil-sítsĭ), nilsiti/nilsite (nil-sí-ti) –
1: tsi scoati bots surdi shi fãrã noimã dit gurã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva nilseashti; ancãnit, ãncãnit, ncãnit, dzimut, schimurat, scljimburat, shcljimurat;
2: tsi ari chirutã tut tsi-avea; nãlsit, afãnisit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: văitat, gemut; ruinat}
{fr: gémi, lamenté; ruiné}
{en: groaned, moaned, wailed, lamented; ruined}

§ nilsiri/nilsire (nil-sí-ri) sf nilsiri (nil-sírĭ) – atsea tsi s-avdi (s-fatsi) cãndu cariva nilseashti;
1: ancãniri, ãncãniri, ngãniri, dzimeari, dzeamiri, schimurari, scljimburari, shcljimurari; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur;
2: nãlsiri, chireari, afãnisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a se văita, de a geme; văitare, gemere; vaiet, gemet, prăpădenie, ruină}
{fr: action de gémir, de se lamenter, de (se) ruiner; gémissement}
{en: action of groaning, of moaning, of wailing; moan}

§ nãlsescu (nãl-sés-cu) vb IV nãlsii (nãl-síĭ), nãlseam (nãl-seámŭ), nãlsitã (nãl-sí-tã), nãlsiri/nãlsire (nãl-sí-ri) – (unã cu nilsescu)

§ nãlsit (nãl-sítŭ) adg nãlsitã (nãl-sí-tã), nãlsits (nãl-sítsĭ), nãlsiti/nãlsite (nãl-sí-ti) – (unã cu nilsit)

§ nãlsiri/nãlsire (nãl-sí-ri) sf nãlsiri (nãl-sírĭ) – (unã cu nilsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã