DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agru1

agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)

§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru

§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã

§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)

§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}

§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angiur

angiur (an-gĭúrŭ) vb I angiurai (an-gĭu-ráĭ), angiuram (an-gĭu-rámŭ), angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurari/angiurare (an-gĭu-rá-ri) – lj-dzãc a unui zboarã arushinoasi (slabi shi uruti) tra s-lu doarã sufliteashti; ngiur, prusvulisescu, prusvulsescu, tãxescu
{ro: înjura, insulta}
{fr: insulter, injurier}
{en: call names, swear, curse, insult}
ex: dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; angiurãndalui pri dinãpoi; taha lu-angiurã ficiorlu pri drac; nacã ficiorlu ti-angiurã tsiva?

§ angiurat (an-gĭu-rátŭ) adg angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurats (an-gĭu-rátsĭ), angiurati/angiurate (an-gĭu-rá-ti) – tsi easti agudit di zboarãli uruti shi slabi tsi-lj s-ari dzãsã; ngiurat, prusvulisit, prusvulsit, tãxit
{ro: înjurat, insultat}
{fr: insulté, injurié}
{en: called names, sworn, cursed, insulted}

§ angiura-ri/angiurare (an-gĭu-rá-ri) sf angiurãri (an-gĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-angiurã; ngiurari, prusvulisiri, prusvulsiri, tãxiri
{ro: acţiunea de a înjura, de a insulta; înjurare, insultare}
{fr: action d’insulter, d’injurier; injure}
{en: action of calling names, of swearing, of cursing, of insulting; insult}
ex: tu coadã-lj trãdzea nã angiurari-a amirãlui

§ ngiur (ngĭúrŭ) vb I ngiurai (ngĭu-ráĭ), ngiuram (ngĭu-rámŭ), ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) – (unã cu angiur)
ex: totna mi ngiurã; nu-ts fu duri cãti-nj featsish, pali s-mi ngiuri?; ti ngiurã vãr? tsi-ts lipseashti?; si ngiurarã ca lãilji, eara si sh-aspargã capitili

§ ngiurat (ngĭu-rátŭ) adg ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurats (ngĭu-rátsĭ), ngiurati/ngiurate (ngĭu-rá-ti) – (unã cu angiurat)

§ ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) sf ngiurãri (ngĭu-rắrĭ) – (unã cu angiurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astã-

astã- (as-tã-) prifixu – zbor tsi s-adavgã nãintea-a altui zbor ca: searã, noapti, earnã, vearã, etc. tra s-lji da unã noimã di “aestã” mpichi
{ro: prefix, cu sensul de “acesta”}
{fr: préfixe qui donne, au mot qui suit, le sens de “celui-ci”}
{en: prefix giving, to the followiung word, the meaning of “this”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bondu

bondu (bón-du) invar – zbor tsi s-aflã mash tu zburãri ca: “l-bãgai tu bondu” cu noima: “l-cãndãrsescu, lu-anduplic, lj-umplu mintea, l-bag di cali, l-fac s-adarã tsiva, etc.”
{ro: numai în expresii unde are sensul: l-am convins, l-am determinat}
{fr: seulement dans des expressions qui veulent dire: je l’ai convaincu, je l’ai déterminé}
{en: only in expressions with the meaning: I convinced him, I made him do it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caidi/caide

caidi/caide (cáĭ-di) invar – (pasaportea) pri cari s-ari bãgatã unã ipugrãfii (semnu, vulã, etc.), di cunsulata-a unui crat xen, cari-lj da izini a omlui s-intrã tu-atsel crat xen; caiti
{ro: vizat (paşaport)}
{fr: ayant le visa}
{en: visa}
ex: nj-feci caidi pasaportea; nãoarã trec minciunjlji, ma fã-ts caidi pasaportea shi aidi! pãnã-aoatsi ts-fu

§ caiti/caite (cáĭ-ti) invar – (unã cu caidi)
ex: feci pasaportea caiti

§ caidigi (caĭ-di-gí) sm caidigeadz (caĭ-di-gĭádzĭ) – atsel (di la cunsulatã) tsi bagã sfãrhida di u fatsi caidi pasaportea
{ro: cel care dă (pune) viza (paşaport)}
{fr: celui qui donne le visa}
{en: who gives the visa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cata2-

cata2- (ca-ta-) prifixu – yini dit limba grãtseascã shi s-bagã nãin-tea-a unor zboarã (ma multu verbi) cu idyea noimã, icã s-lã da unã noimã niheam alãxitã. Bunãoarã, ashi avem zborlu “cataxipsescu” tsi ari idyea noimã cu zborlu “axiusescu” di iu yini; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cata) ti tuti zboarãli; (ii) prifixul va-l bãgãm nãintea-a zborlui fãrã semnul “-“; shi (iii) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care menţine sau schimbă puţin sensul cuvântului}
{fr: prefixe, qui a le même, ou change un peu, le sens du mot}
{en: prefix, that maintains or changes a little the meaning of the word}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtã3-

cãtã3- (cã-tã-) prifixu – yini dit limba grãtseascã shi s-bagã nãin-tea-a unor zboarã (ma multu verbi) cu idyea noimã, icã zboarã a curi lã da unã noimã niheam alãxitã. Bunãoarã ashi avem (i) zborlu “cãtãstrãpsescu” tsi ari idyea noimã cu zborlu “sutrup-sescu” shi (ii) zborlu “cãtãdixescu” tsi ari noima di “mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari trã cariva (ma njic, ma slab, etc.); mi tãpinu-sescu n fatsa-a unui (nj-scad tinjia, nj-adun coada, etc.) cãndu fac tsiva” shi zborlu “dixescu” tsi ari noima “ljau (tsiva tsi-nj si da); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)”; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cãtã) ti tuti zboarãli; (ii) prifixul va-l bãgãm nãintea-a zborlui fãrã semnul “-“; shi (iii) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care menţine sau schimbă puţin sensul cuvântului}
{fr: prefixe, qui garde le même, ou change un peu, le sens du mot}
{en: prefix, that maintains or changes a little the meaning of the word}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cavaz

cavaz (ca-vázŭ) sm cavaji (ca-vájĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi easti bãgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, a cunsulatilor xeani, etc.; cafas, avigljitor, strajã, etc.
{ro: cavas, gardian}
{fr: garde (attaché aux services des missions et des consulats étrangers, des écoles étrangères, etc.)}
{en: guard (attached to foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)}

§ cafas (ca-fásŭ) sm cafash (ca-fáshĭ) – (unã cu cavaz)
ex: cafaslu-aestu easti turcu

§ gãvaz (gã-vázŭ) sm gãvaji (gã-vájĭ) – (unã cu cavaz)
ex: consulu pitricu gãvazlu (straja) s-lu cljamã

§ gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf gãvãzlãchi (gã-vãz-lắchĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fatsi un gãvaz (cavaz)
{ro: meseria de cavas}
{fr: métier de garde}
{en: profession of a guard}
ex: gãvãzlãchea easti urfanji curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

consul

consul (cón-sulŭ) sm consulj (cón-suljĭ) – om pitricut di chiver-nisea-a unui stat tu-un altu stat (xen) tra (i) sã zburascã trã ipotisli di emburlichi, etc. tsi pot s-izvurascã dit ligãturli icunomitsi namisa di dauãli stati, shi (ii) s-lã pãrãstiseascã intiresili (s-lã aibã angãtanlu) a oaminjlor dit statlu-a lui, cãndu aeshti s-aflã tu statlu xen; contsu
{ro: consul}
{fr: consul}
{en: consul}

§ contsu (cón-tsu) sm pl(?) – (unã cu consul)
ex: nã dusim la contsul rumãnescu din Poli

§ cunsulatã (cun-su-lá-tã) sf cunsulati/cun-sulate (cun-su-lá-ti) – loclu dit statlu xen iu shadi di sh-fatsi lucrul consulu; tesea di consul
{ro: consulat}
{fr: consulat}
{en: consulate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã