DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sug1

sug1 (súgŭ) vb III shi II supshu (súp-shĭu), sudzeam (su-dzeámŭ), suptã (súp-tã), sudziri/sudzire (sú-dzi-ri) shi sudzeari/sudzeare (su-dzeá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã ashi cum pot s-trag sh-vimtul; (njic, njel, etc.) trag lapti dit tsãtsã (a dadãljei, a oailjei, etc.); lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; nsug, muts, beau, sorbu, trag;
(expr:
1: mi sudzi unã lãngoari = slãghescu (mi tuchescu) di lãngoari;
2: mi supsirã cãtushili = escu multu agiun; slãghii di agiunari)
{ro: suge}
{fr: sucer, téter}
{en: suck}
ex: njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; njel nu u supsi
(expr: oaea nu-ari fitatã vãrãoarã); agãrshii, sh-nu ded s-sugã a ficiorlui; caplu-l bãga pri sinlu a ljei shi sudzea; dã a ficiorlu s-sugã (s-bea lapti di la tsãtsã); nicã sudzi, nu lj-am tãljatã tsãtsa; multu yin supshu (beau); ocljilj lji-lj supsi; canda nã supsirã cãtushili
(expr: him multu agiunj, nã easti multã foami); vurcolatslji sug sãndzi; nãpoi ãlj supsi fãtsli atseali aroshili shi dultsili ca nutsli; shi supsi-supsi, cã slãghi feata ca cartea

§ suptu (súp-tu) adg suptã (súp-tã), suptsã (súp-tsã), supti/supte (súp-ti) – tsi easti traptu n gurã cu sudzearea; nsuptu, mutsat, biut, surghit, traptu
{ro: supt; slăbit}
{fr: sucé, tété; anémié, amaigri}
{en: sucked; emaciated}
ex: om suptu
(expr: traptu, slãghit) la fatsã

§ sudziri/sudzire (sú-dzi-ri) sf sudziri (sú-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sudzi; sudzeari, nsudziri, nsudzeari, mutsari, beari, surghiri, trãdzeari
{ro: acţiunea de a suge; sugere}
{fr: action de sucer, de téter}
{en: action of sucking}

§ sudzeari/sudzeare (su-dzeá-ri) sf sudzeri (su-dzérĭ) – (unã cu sudziri)

§ nsug (nsúgŭ) vb III shi II nsupshu (nsúp-shĭu), nsudzeam (nsu-dzeámŭ), nsuptã (nsúp-tã), nsudziri/nsudzire (nsú-dzi-ri) shi nsudzeari/nsudzeare (nsu-dzeá-ri) – (unã cu sug1)
ex: cara nsupsi cumtini di plãngu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zgrum

zgrum (zgrúmŭ) (mi) vb I zgrumai (zgru-máĭ), zgrumam (zgru-mámŭ), zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) – lu stringu pri cariva di gushi tra s-nu poatã s-lja dip anasã; lu-acats sh-lu stringu di gushi; l-stringu di gushi pãnã moari; nu lu-alas pi cariva tra s-adilji; nji s-acatsã mãcari tu gãrgãlan sh-mi nec cã nu pot s-ljau anasã; lj-bag un nod di gushi sh-lu spindzur; zgurumescu, nsugrum, gushuescu
(expr:
1: mi zgrum di lucru = am multu lucru; lucredz pristi misurã; cilistisescu multu;
2: arãulu si zgrumã (di apã multã) = arãurli s-vearsã (di apa multã tsi nu ncapi tu cupanji) sh-neacã locurli di deavãrliga;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: gâtui, sugruma, îneca (cu mâncarea n gât), strangula}
{fr: étrangler, stranguler, étouffer}
{en: strangle, choke}
ex: furlji lu zgrumarã cu tutã nveastã; s-lu-acãtsari, va s-lu zgrum; nu mãcã agonja cã va ti zgrunj (va ti nets); dã-nj apã cã mi zgrum (mi nec); va s-mi zgrumã (s-mi stringã di gushi); nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; zgrumai nã oarfãnã muljari cu tut doilji hilj a ljei; unã brumã, di-atseali tsi erghili li zgrumã; lu-acãtsã di gurmadz, lu zgrumã; s-nãiri pi nveastã sh-u zgrumã; arãurli si zgrumã di apã multã; gionili zgrumã un pilister; mi zgrum tu lucru
(expr: lucredz multu); tsi ti zgrunj ashi?
(expr: tsi cilistiseshti, tsi ti frimintsã-ahãt?)

§ zgrumat (zgru-mátŭ) adg zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumats (zgru-mátsĭ), zgrumati/zgrumate (zgru-má-ti) – tsi easti stres multu di gushi di nu poati s-lja dip anasã; tsi easti vãtãmat cu strindzearea di gushi, cu spindzurarea; tsi s-ari nicatã cã-lj s-ari acãtsatã tsiva tu gãrgãlan; zgurumit, nsugrumat, gushuit; (fig: zgrumat = blisti-mat, tihilai)
{ro: gâtuit, sugrumat, înecat (cu mâncarea), strangu-lat}
{fr: étranglé, strangulé, étouffé}
{en: strangled, choked}
ex: ari doi zgrumats (fig: tihilai, blistimats) di ficiori, s-ti apãrã Dumnidzã!

§ zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) sf zgrumãri (zgru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti zgrumat; zgu-rumiri, nsugrumari, gushuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn