DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãcescu

alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)

§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)

§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}

§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)
ex: apili s-avea lãcitã (turburatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizvireadzã

dizvireadzã (diz-vi-reá-dzã) vb I unipirs dizvirã (diz-vi-rắ), diz-vira (diz-vi-rá), dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirari/dizvirare (diz-vi-rá-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti, s-fatsi sirin (niorlji s-duc, chirolu s-lunjineadzã, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; gãleashti, nsirineadzã, ãnsirineadzã, lunjineadzã
{ro: (se) însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner}
{en: clear (sky, weather)}
ex: ndridzets-vã, cã va dizvireadzã (va si nsirineadzã); avea dizviratã (s-avea nsirinatã, lunjinatã) tu mesea di vearã

§ dizvirat2 (diz-vi-rátŭ) adg dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirats (diz-vi-rátsĭ), dizvira-ti/dizvirate (diz-vi-rá-ti) – (tserlu) tsi s-ari nsirinatã (lunjinatã, gãlitã); (chirolu) tsi s-ari dishcljisã (lunjinatã, nsirinatã); gãlit, nsirinat, ãnsirinat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}

§ dizvirari2/dizvirare (diz-vi-rá-ri) sf dizvirãri (diz-vi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dizvireadã; gãliri, nsirinari, ãnsirinari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rassérénement}
{en: action of clearing (sky, weather)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlescu

gãlescu (gã-lés-cu) (mi) vb IV gãlii (gã-líĭ), gãleam (gã-leámŭ), gãlitã (gã-lí-tã), gãliri/gãlire (gã-lí-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti (s-fatsi sirin, niorlji s-duc, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; nsirin, nsirinedz, ãnsirinedz, ãnsirin, nvireadzã, lunjinedz; (fig: mi gãlescu (la fatsã) = fatsa-nj s-lunjineadzã, si nsirineadzã sh-aspuni arihatea tsi u am tu suflit)
{ro: însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner; se remettre au beau}
{en: clear (sky, weather)}
ex: cãndu arãdea, tserlu s-gãlea (sã nsirina) shi soarili didea; ni tserlu s-gãlea, ni soarili insha; ca s-nu niureadzã, necã nu gãleashti; gãli (nã nsirinã) nafoarã; mi sculai cãndu gãlea, nu s-videa nica ghini; nu nj-u fricã di ploai, cã gãli; dupã niheamã, ea s-gãli
(expr: s-lunjinã, s-dishcljisi) la fatsã; lji si gãli fatsa
(expr: si nsirinã la fatsã) dinãoarã

§ gãlit (gã-lítŭ) adg gãlitã (gã-lí-tã), gãlits (gã-lítsĭ), gãliti/gãlite (gã-lí-ti) – (tserlu, chirolu) tsi s-ari lunjinatã shi easti sirin dupã tsi niorlji sh-negura dusirã shi s-chirurã; nsirinat, ãnsirinat; nvirat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}
ex: tserlu easti gãlit (nsiri-nat); di-nj fatsi noaptea-a mea gãlitã

§ gãliri/gãlire (gã-lí-ri) sf gãliri (gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (tserlu, chirolu) s-gãleashti; nsirinari, ãnsirinari, nvirari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rasséré-nement}
{en: action of clearing (sky, weather)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãgãros

lãgãros (lã-gã-rósŭ) adg lãgãroasã (lã-gã-rŭá-sã), lãgãrosh (lã-gã-róshĭ), lãgãroasi/lãgãroase (lã-gã-rŭá-si) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; (zbor) tsi easti ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor; lãgarã, limpid, limpidi; curat; (fig: = lãgãros = lãyii, yilii, di curat, di limpidi tsi easti)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: arãuri lãgãroasi (limpidi)

§ lãgarã (lã-gá-rã) adg invar – (unã cu lãgãros)
ex: apã lãgarã (limpidi, curatã); tserlu easti lãgarã (sirin); arãurli suntu lãgarã (limpidz); asimi lãgarã (curatã); arnim, u-adrãm lãgarã casa (fig: u-adrãm yilii, lãyii di curatã tsi s-featsi); scoalã di cu noapti un vimtu di tsã-lj curã tserlu sirin-lãgarã (limpidi)

§ lãgãrsescu (lã-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lãgãrsii (lã-gãr-síĭ), lãgãrseam (lã-gãr-seámŭ), lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsiri/lã-gãrsire (lã-gãr-sí-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãn-tãna, etc.); (tserlu) s-gãleashti, si nsirineadzã; limpidzãscu, dizlã-cescu, nyiuredz, cur; (fig: = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima; limpidzãscu, dizlãcescu, nyiuredz, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: tutã mintitura s-lãgãrsi (s-limpidzã); s-lãgãrsi (limpidzã, s-dizlãci) apa

§ lãgãrsit (lã-gãr-sítŭ) adg lãgãrsitã (lã-gãr-sí-tã), lãgãrsits (lã-gãr-sítsĭ), lãgãrsiti/lãgãrsite (lã-gãr-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: arãu mushat shi lãgãrsit (limpidzãt, dizlãcit)

§ lãgãrsiri/lãgãrsire (lã-gãr-sí-ri) sf lãgãrsiri (lã-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-lãgãrseashti; limpidzãri, dizlãciri, nyiurari, curari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limpid

limpid (lím-pidŭ) adg limpidã (lím-pi-dã), limpidz (lím-pidzĭ), limpidi/limpide (lím-pi-di) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin, lãgãros; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; limpidi, lãgãros; (fig: (oclji) limpidz; (fatsã) limpidi; (zbor) limpidi = (oclji) lunjinosh, nyiliciosh; (fatsã) dishcljisã, lunjinoasã, lutsitã, nyilicioasã; (zbor) ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: izvur aratsi shi limpid; apã limpidã (curatã); tser limpid (sirin); s-zugrãfseashti limpid semnu; unã featã limpidã (lutsitã); apa nu yini limpidã cã ari datã ploai

§ limpidi/limpide (lím-pi-di) adg limpidi/limpide (lím-pi-di), limpidz (lím-pidzĭ), limpidz (lím-pidzĭ) – (unã cu limpid)
ex: ciuciurã limpidea fãntãnã

§ limpidzãscu (lim-pi-dzắs-cu) (mi) vb IV limpidzãi (lim-pi-dzắĭ), limpidzam (lim-pi-dzámŭ), limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãntãna, etc.); (tserlu) si nsirineadzã; lãgãrsescu, dizlãcescu, nyiuredz, cur; (fig: limpidzãscu = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima)
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: limpidzãscu fãntãna (u cur sh-u fac limpidi); apa, pãnã nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti (nu s-dizlãceashti); arãulu atumtsea va s-limpidzascã; nu u culcutea cã nu va s-limpidzascã; s-limpidzãrã tuti tora

§ limpidzãt (lim-pi-dzắtŭ) adg limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãts (lim-pi-dzắtsĭ), limpidzãti/limpidzãte (lim-pi-dzắ-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); lãgãrsit, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: suflitlu-a meu limpidzãt

§ limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) sf limpidzãri (lim-pi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva limpidzashti; lãgãrsiri, dizlãciri, nyiurari, curari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sirin

sirin (si-rínŭ) adg sirinã (si-rí-nã), sirinj (si-rínjĭ), sirini/sirine (si-rí-ni) – (tser) tsi easti fãrã niori, lãgãros, limpidi, cu soari, isih;
(expr: (fatsã, om) sirin(ã) = tsi-aspuni unã fatsã (fãrã niori), cu isihii, lunjinã, ifhãrãstisiri sufliteascã, hãrãcupilji, etc.)
{ro: senin}
{fr: serein}
{en: serene (sky)}
ex: tserlu easti sirin (fãrã niori); sh-cãndu-i sirin (tserlu-i fãrã niori), bumbuneadzã; tsã-l curã tserlu sirin lãgarã (fãcãnda-l sirin, limpidi); tser sirin, furtunã nu-adutsi; tserlu atsel sirinlu nu s-aspari di furtunã; dzãli nu-avem dot sirini; ari fatsa sirinã
(expr: lunjinoasã, isihã); diparti treatsi luna sirinã
(expr: lunjinoasã, isihã, fãrã niori)

§ nsirinedz (nsi-ri-nédzŭ) (mi) vb I nsirinai (nsi-ri-náĭ), nsirinam (nsi-ri-námŭ), nsirinatã (nsi-ri-ná-tã), nsirinari/nsirinare (nsi-ri-ná-ri) – (tserlu) s-fatsi sirin (niorlji s-duc, chirolu s-lunjineadzã, easi soarili); nsirin, ãnsirinedz, ãnsirin; gãlescu;
(expr: mi nsirinedz (la fatsã) = fatsa-nj isihãseashti, si nsurineadzã, s-lunjineadzã sh-aspuni arihatea tsi u am tu suflit)
{ro: (se) însenina}
{fr: (se) rasséréner}
{en: clear (sky, weather)}
ex: tserlu si nsirinã; s-videa cã zboarãli-a tali lji nsirinarã fatsa
(expr: lji lunjinarã, lj-isihãsirã)

§ nsirin (nsi-rínŭ) (mi) vb I nsirinai (nsi-ri-náĭ), nsirinam (nsi-ri-námŭ), nsirinatã (nsi-ri-ná-tã), nsirinari/nsirinare (nsi-ri-ná-ri) – (unã cu nsirinedz)
ex: frãmtea nu-lj s-ari nsirinatã

§ nsirineadzã (nsi-ri-neá-dzã) (si) vb unipirs I nsirinã (nsi-ri-nắ), nsirina (nsi-ri-ná), nsirinatã (nsi-ri-ná-tã), nsirinari/nsirinare (nsi-ri-ná-ri) – (unã cu nsirinedz)

§ nsirinat (nsi-ri-nátŭ) adg nsirinatã (nsi-ri-ná-tã), nsirinats (nsi-ri-nátsĭ), nsirinati/nsirinate (nsi-ri-ná-ti) – (tserlu, chirolu) tsi s-ari lunjinatã shi easti sirin dupã tsi niorlji dusirã shi s-chirurã; gãlit; ãnsirinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn