|
|
nsiratã
nsiratã (nsi-rá-tã) adv – vedz tu searã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: searãbair
bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã
§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii
§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:
hir1
hir1 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – lucru lungu shi multu suptsãri ca perlu din cap icã atsea tsi easi dit turtsearea shi shutsãrea-a lãnãljei (a mitasiljei, a bumbaclui, etc., cu cari s-tsasi pãndza tu-arãzboi, s-cos stranjili cu aclu, si mplãtescu pãrpodzli shi s-chindisescu shamiili cu cãrliglu, etc.); frãndzã multu lungã shi suptsãri di earbã; sirmã multu lungã shi suptsãri di metal (di-amalamã, di hrisafi); spangu, sirmã, hrisafi; (fig:
1: (i) hir = tsiva; (ii) hior; (iii) un hir di = niheamã, putsãn; expr:
2: hir lai = cripari, taxirati, bilje, etc.;
3: di hir, hir; di hir-hir = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di per-per;
4: adar di hir, funi = tu spuneari, un lucru njic lu-adar multu mari (tr-alãvdari; di fricã, etc.);
5: tsãni di-un hir = niheamã lipseashti tra s-aspargã, si s-arupã atsea di cari easti ligat un lucru; easti aproapi di moarti;
6: hir di moarti, di pri hir = oara di moarti;
7: pi hir vinji… = niheamã lipsi tra…;
8: hirlu tu patru-l disicã = l-mutreashti un lucru tu tuti minutsãljli-a lui;
9: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: fir; fir de păr; fior; puţin; nimic}
{fr: fil; frisson; brin, peu; rien}
{en: thread, yarn, hair; shiver (from cold), shudder, thrill; little (quantity); nothing}
ex: njic easti el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); va cuseari cu hir lai; armasi un hir di per; scoasi maea shi-lj deadi doauã hiri di erghi; toartsi hirlu gros; s-arupsi hirlu cu cari eara ligat; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; bana lj-eara spindzuratã di un hir
(expr: eara tu piriclju di moarti); lu-ascãpã ca di pri hir (dip tu oara tsi lipsea s-moarã) di la spindzurari; adrã di hir, funi
(expr: lu-adrã lucrul njic s-aspunã multu mari); dzãnili acãtsarã s-lj-u toarcã dzua a njiclui mash pri hirlu-atsel lailu (mplinã di cripãri, bileadz, etc.); di hir, hir
(expr: aspus cu tuti minutsaljili a lui); un hir (fig: niheamã) lipsi; un hir (fig: niheamã) cãt s-mindui; pi hir vinji (fig: niheamã lipsi tra) s-cherdu sh-caplu; agiumsi aushlu pri hirlu di moarti
(expr: tu oara di moarti); ascãpã bana di pri hir (di pri-un piriclju di moarti); nu-lj dau hir (fig: tsiva); dã-nj un hir (niheamã) fãrinã; s-nji dai un hir di (fig: niheamã) sari; nu-avea un hir di (fig: dip) mustatsã
§ hirush (hi-rúshĭŭ) sn hirushi/hirushe (hi-rú-shi) – hir njic; hiric
searã
searã (seá-rã) sf seri (sérĭ) – partea-a dzuãljei di cãtã tu bitisitã, dupã tsi sã ntunicã sh-pãnã tu oara tsi s-dutsi omlu s-doarmã;
(expr: bunã seara, bunã-vã seara, searã bunã, etc. = urari tsi s-fatsi cãndu s-andãmusescu oaminjlji seara, cã la dispãrtsãri s-dzãtsi “noapti bunã”)
{ro: seară}
{fr: soir}
{en: evening}
ex: astã-searã, ascãpai; pristi nãsi-arucã brumã lundzi seri; eara searã oarã; mãcarã tsi mãcarã shi pita tsi armasi u scularã ti seara; cãtrã searã vinji la noi di nã vidzum; aeri seara (seara di-aeri) dzãsim cã va n-adunãm aestã searã (seara di adzã, tsi yini, asãndzã); vinji la noi, aestã searã, aeri seara sh-aoaltari searã; avea sistimã ahtari, cã vdzea cati searã, cãtu-ntunica; lucrul di seara s-nu lu-alash trã mãni; nu shtii dimneatsa tsi ti-ashteaptã seara
§ asearã (a-seá-rã) adv –
1: seara di nãinti di dzua di asãndzã; aeri seara; asara;
2: dzua di aeri; aeri;
(expr: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro; tsi agãrshashti multu)
{ro: aseară, ieri}
{fr: hier soir. hier}
{en: yesterday evening. yesterday}
ex: asearã eara arcoari; asearã (aeri) shi aeri seara (asearã) fum aoa; ne tsi mãcã asearã nu sh-adutsi aminti
(expr: easti un om tsi agãrshashti multu)
§ asarã (a-sá-rã) adv – (unã cu asearã)
§ astã-searã (as-tã-seá-rã) adv – seara tsi yini tu dzua tsi zburãm; seara tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; astarã
{ro: astă seară; seara aceasta}
{fr: ce soir}
{en: this evening, tonight}
ex: astã-searã (aestã searã) ascãpai
§ astarã (as-tá-rã) adv – (unã cu astã-searã)
ex: ndreadzi-ti s-fudzim astarã (aestã searã); yinu-astarã (yinu-aestã searã) s-nã vedz; s-ursits s-yinits astarã (aestã searã) la noi pi tsinã
§ nsiredz (nsi-rédzŭ) vb I nsirai (nsi-ráĭ), nsiram (nsi-rámŭ), nsiratã (nsi-rá-tã), nsirari/nsirare (nsi-rá-ri) – mi-acatsã seara tu-un loc; nj-trec seara (noaptea) iuva; chindruescu seara iuva