DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}
ex: oili mproasti ca nishti niveasti cãmãrusiti (alãvdati)

§ cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) sf cãmãrusiri (cã-mã-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi s-cãmãruseashti; cãrmãsiri, alãvdari, mãriri, fãliri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri, nshirbiziri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nshirbizescu

nshirbizescu (nshir-bi-zés-cu) (mi) vb IV nshirbizii (nshir-bi-zíĭ), nshirbizeam (nshir-bi-zeámŭ), nshirbizitã (nshir-bi-zí-tã), nshirbi-ziri/nshirbizire (nshir-bi-zí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui tsi nj-easti soi di-aproapea); aspun cu pirifanji hãrli tsi am; cãmãrusescu, cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinji-sescu, fudulescu, fãndãxescu,
{ro: (se) mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: s-ari nshirbizitã (s-ari cãmãrusitã, s-ari fudulitã) di-anda cãlcã dispoti praglu-a lui

§ nshirbizit (nshir-bi-zítŭ) adg nshirbizitã (nshir-bi-zí-tã), nshirbizits (nshir-bi-zítsĭ), nshirbiziti/nshirbizite (nshir-bi-zí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãmãrusit, cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}

§ nshirbiziri/nshirbizire (nshir-bi-zí-ri) sf nshirbiziri (nshir-bi-zírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi si nbirseashti; cãmãrusiri, cãrmãsiri, alãvdari, mãriri, fãliri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) mândri; mândrire}
{fr: action d’être fier, de se pavaner; rengorgement}
{en: action of being (or being made to be) proud, of strutting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã