DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharã

sharã (shĭá-rã) sf shari/share (shĭá-ri) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; prioni; (fig: sharã = harea tsi-l fatsi omlu s-hibã shiret, ponir, cumalindru, etc.; punirlichi, itsrãlji)
{ro: ferăstrău}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: talji scãndura cu shara (prionea); cu shara (prionea) lu shurti di dauã palmi; scoati shara shi-lj talji caplu; easti om fãrã sharã (fig: fãrã punirlichi)

§ nsher (nshĭérŭ) (mi) vb I nshirai (nshi-ráĭ), nshiram (nshi-rámŭ), nshiratã (nshi-rá-tã), nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) – talj leamni (i alti lucri) cu shara; shiruescu;
(expr: lu nsher pri cariva = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc., etc.)
{ro: tăia cu ferăstrăul}
{fr: scier}
{en: saw}
ex: nsharã (talji-li cu shara) leamnili; lu nshirã (l-tãlje cu shara) dureclu; mi nshirã
(expr: mi-arãsi), bãtãhcilu; nsharã ficiorlu
(expr: arãdi-l cu tsiva, njirã-l) pãnã s-yin

§ nshirat (nshi-rátŭ) adg nshiratã (nshi-rá-tã), nshirats (nshi-rátsĭ), nshira-ti/nshirate (nshi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu shara; shiruit
{ro: tăiat cu ferăstrăul}
{fr: scié}
{en: sawed}

§ nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) sf nshirãri (nshi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti tãljat cu shara; shiruiri
{ro: acţiunea de a tăia cu ferăstrăul}
{fr: action de scier}
{en: action of sawing}
ex: nshirarea-a scãndurlor lj-lo nã dzuã ntreagã

§ shiruescu (shi-ru-ĭés-cu) vb IV shiruii (shi-ru-íĭ), shirueam (shi-ru-ĭámŭ), shiruitã (shi-ru-í-tã), shiruiri/shiruire (shi-ru-í-ri) – (unã cu nsher)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn