scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
(expr: ngrãpseascã un) cãntic ãn hoarã; truoarã cãntic nã sculã
(expr: nã featsi, ngrãpsi); moasha s-dusi s-lu scoalã la amirãlu
(expr: s-da plãngu, s-lu da tru giudets); lu sculã dãvii
(expr: l-deadi tru giudets); Fetu-Mari sculã muntsãlj
(expr: asparsi isihia-a muntsãlor); armãnjlji scularã cap
(expr: sã ximutarã, nchisirã unã panastasi)
§ sculat (scu-látŭ) adg sculatã (scu-lá-tã), sculats (scu-látsĭ), sculati/sculate (scu-lá-ti) – tsi s-ari anãltsatã dit un loc (tra si sta mprostu i si s-ducã tu-altu loc); tsi ari ishitã dit ashtirnut (cã s-ari dishtiptatã dit somnu icã s-ari vindicatã di-unã lãngoari); asculat, nsculat, anãltsat, mprustat, mutat
{ro: sculat, mişcat, ridicat, trezit din somn, însănătoşit}
{fr: levé, relevé; réveillé; guéri, remis}
{en: raised, lifted, awaken from sleep, who got out of bed, healed}
ex: Arbinshia i sculatã (s-featsi panastasi, si ximutã dunjaea tu-Arbinshii)
§ sculari/sculare (scu-lá-ri) sf sculãri (scu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si scoalã i easti sculat; asculari, nsculari, anãltsari, mprustari, mutari
{ro: acţiunea de a (se) scula, de a (se) ridica, de a (se) trezi din somn, de a (se) însănătoşi; sculare, trezire, însănătoşire}
{fr: action de (se) lever, de (se) relever; d’enlever le couvert; de (se) réveiller; de recouvrer la santé}
{en: action of raising, of lifting, of awaking from sleep, of getting out of bed, of healing}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); tu scularea tsi featsi; scularea (nyearea) a mortului
§ sculatã (scu-lá-tã) sf fãrã pl – oara tsi si scoalã cariva
{ro: sculat}
{fr: lever}
{en: rising}
ex: dimineatsa, tu sculatã (tu oara tsi si scula dit somnu), dzãtsea; ti sculata-a soarilui (oara tsi da soarili)
§ nscol (nscólŭ) (mi) vb I nsculai (nscu-láĭ), nsculam (nscu-lámŭ), nsculatã (nscu-lá-tã), nsculari/nsculare (nscu-lá-ri) – (unã cu scol)
ex: nscoalã-ti cã durnjish multu; cãtse nu mi nsculash? (dishtiptash dit somnu?); dauã insi mizia lu nsculãm (l-mutãm di mpadi); cai pistipsea si si nscoalã (si si mprusteadzã, si s-vindicã)
§ nsculat (nscu-látŭ) adg nsculatã (nscu-lá-tã), nsculats (nscu-látsĭ), nsculati/nsculate (nscu-lá-ti) – (unã cu sculat)
ex: tu sãhatea trei eara nsculat (sculat dit crivati); nica ni ghini nsculat (nivindicat ghini)
§ nsculari/nsculare (nscu-lá-ri) sf nsculãri (nscu-lắrĭ) – (unã cu sculari)
§ nsculatã (nscu-lá-tã) sf fãrã pl – (unã cu sculatã)
§ ascol (as-cólŭ) (mi) vb I asculai (as-cu-láĭ), asculam (as-cu-lámŭ), asculatã (as-cu-lá-tã), ascula-ri/asculare (as-cu-lá-ri) – (unã cu scol)
ex: cãndu asculash (sculash, anãltsash) bujanlu
§ asculat (as-cu-látŭ) adg asculatã (as-cu-lá-tã), asculats (as-cu-látsĭ), asculati/asculate (as-cu-lá-ti) – (unã cu sculat)
§ asculari/asculare (as-cu-lá-ri) sf asculãri (as-cu-lắrĭ) – (unã cu sculari)
§ asculatã (as-cu-lá-tã) sf fãrã pl – (unã cu sculatã)
§ prusculescu (prus-cu-lés-cu) vb IV prusculii (prus-cu-líĭ), prusculeam (prus-cu-leámŭ), prusculitã (prus-cu-lí-tã), prusculiri/prusculire (prus-cu-lí-ri) – scol lucrili di iu suntu sh-li mintescu cãndu caftu s-aflu tsiva; scol, mintescu
{ro: răscoli}
{fr: fouiller, farfouiller}
{en: rummage, turn upside down}
ex: prusculi (sculã, minti tuti lucrili dit) sinduchea, cã nu shtiu tsi va s-caftã
§ prusculit (prus-cu-lítŭ) adg prusculitã (prus-cu-lí-tã), prusculits (prus-cu-lítsĭ), prusculiti/prusculite (prus-cu-lí-ti) – tsi easti cu tuti lucrili sculati, mintiti
{ro: răscolit}
{fr: fouillé, farfouillé}
{en: rummaged, turned upside down}
ex: nj-aflai casa prusculitã (cu tuti lucrili mintiti, sculati unã pisti-alantã)
§ prusculiri/prusculire (prus-cu-lí-ri) sf prusculiri (prus-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prusculeashti
{ro: acţiunea de a răscoli}
{fr: action de fouiller, de farfouiller}
{en: action of rummaging, of turning upside down}
§ sculuscufi (scu-lus-cúfĭ) invar (yini di la zboarãli scoalã/scufi) – numa-a unui agioc di cilimeanj
{ro: un joc de copilaşi}
{fr: un jeu d’enfants}
{en: a children’s game}
