DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anotir

anotir (a-nó-tirŭ) adg anotirã (a-nó-ti-rã), anotiri (a-nó-tirĭ), anotiri/anotire (a-nó-ti-ri) – tsi easti cu hãri ma nsus di altsã (ma buni, ma mãri, etc.)
{ro: superior}
{fr: plus élevé, meilleur}
{en: better, superior}
ex: furlu easti anotir (ma bun) di cãlitorlu tinjisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chino

chino (chi-nó) adj invar – (om) di-aradã, ca tuts alantsã; (om) di scarã (ugeachi) ma dipusã; paraspur
{ro: om comun}
{fr: homme commun}
{en: common man}

§ chinotitã (chi-nó-ti-tã) sf chinotiti/chinotite (chi-nó-ti-ti) sf adunari di oaminj di-aradã (chi-no) cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.), cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, giumãati, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumshonji/cumshonje

cumshonji/cumshonje (cum-shĭó-nji) sf fãrã pl – adunari di oa-minj cari bãneadzã deadun tu idyiul loc (tu-unã hoarã, pulitii, crat, etc.), multi ori di idyea farã (idyea pisti, etc.) sh-cari di-aradã au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; giumaeti, giumãati, chinotitã, andamusi, adunari, sobor
{ro: adunare, comunitate, societate}
{fr: assemblée, société, communauté, considération}
{en: community, assembly}

§ cum-bushonji/cumbushonje (cum-bu-shĭó-nji) sf fãrã pl – loclu di deavãrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bãneadzã tu-aesti locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsinãtati, vitsinami, vitsinatã
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curunã1

curunã1 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – stulii (ca unã soi di tserclju) tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui (a nveastãljei noauã) cãndu lu nsoarã (u mãritã); cãrunã, crunã, surtseali, stifani; (fig:
1: curunã = (i) ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi trã stat) tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun; fumealji; (ii) bãrbatlu cu cari easti mãrtatã unã muljari; muljarea cu cari easti nsurat un bãrbat; expr:
2: bag (mi ljau cu) curunã = (bãrbatlu) mi nsor shi-nj ljau unã muljari; (muljarea) mi mãrit shi-nj ljau un bãrbat; mi ncurun la bisearicã)
{ro: cunună; căsătorie, soţ/soţie; familie}
{fr: couronne de marié(e); mariage, époux/épouse; famille}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries; marriage, wife/husband, family}
ex: purta n cap unã curunã di lilici; si-nj dai crutsea di pri curuna-a tatã-njui; nveasta nauã sum curunã (stifani); shadi ca nã nveastã sum curunã (stifani); mã-sa nu vru s-bagã a doaua oarã curuna
(expr: s-mãritã andoaua oarã); eara noapti sh-fãrã lunã, nj-eara fricã stimtul s-nu spunã cã earam fãrã curunã (nincurunatã, niloatã, nimãrtatã); lj-bãgarã curuna a featãljei (u mãrtarã feata)

§ cãrunã1 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu curunã1)

§ crunã1 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – (unã cu curunã1)
ex: mãni va lã bãgãm crunili pri cap
(expr: va lji ncurunãm); i Filip s-lja cu crunã?
(expr: si ncurunã?); vinji sh-sora-al Noti, cruna
(expr: nveasta noauã), deaspirã di-sh plãmsi sh-luna

§ ncurun (ncu-rúnŭ) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-náĭ), ncurunam (ncu-ru-námŭ), ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncuruna-ri/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) – bag curunã pri caplu-a meu i a unui altu om; (preftul sh-nunlu) bagã curuna (la bisearicã) pri caplu-a unui ficior sh-a unei featã (tsi vor sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji) shi-lj leagã s-hibã bãrbat shi muljari nãintea-al Dumnidzã; (ficiorlu) s-leagã (si sã nsoarã) nãintea-al Dumnidzã cu-unã featã tra s-u lja trã muljarea cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; (feata) s-leagã (si s-mãritã) nãintea-al Dumnidzã cu-un ficior tra s-lu lja trã bãrbatlu cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; ncrun, ãncurun, ãncrun, ãnsor (ti ficior), nsor, mãrit (ti featã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dai

dai (da-í) adg (mash masculin) (cãtivãrãoarã adv) invar – (om) tsi s-aducheashti cã ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; daitcu, pirifan, alãvdãtor, fudul, tartabes
{ro: mândru, orgolios}
{fr: fier, orgueilleux, hautain}
{en: proud, haughty}
ex: imnã dai (pirifan)

§ daitcu (da-ít-cu) adg daitcã (da-ít-cã), daittsi (da-ít-tsi), daittsi/daittse (da-ít-tsi) – (unã cu dai)

§ dailjan (daĭ-ljĭánŭ) adg dailjanã (daĭ-ljĭá-nã), dailjanj (daĭ-ljĭánjĭ), dailjani/dailjane (daĭ-ljĭá-ni) – pirifan shi mushat; bugdan, scriat, livendu; (fig: dailjanã = tufechi)
{ro: mândru, chipeş}
{fr: fier et beau, de belle prestance}
{en: proud and beautiful}
ex: dailjanili (mushatili, pirifanili) di-armãni; s-featsi daileanã; yinea cu dailjana (fig: tufechea) nanumirea

§ daljan (da-ljĭánŭ) adg daljanã (da-ljĭá-nã), daljanj (da-ljĭánjĭ), daljani/daljane (da-ljĭá-ni) – (unã cu dailjan)
ex: vãtãmash Noti daljanlu (livendul); tsal Costa-atsea daljana (mushata); hits daljani (bugdani, livendi); featã daljanã, iu ti duts?

§ dãilichi/dãiliche (dãĭ-lí-chi) sf dãilichi (dãĭ-líchĭ) – harea tsi-l fatsi pi om si s-aspunã pirifan; dãilãchi, pirifanji, mãreatsã, fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi
{ro: mândrie, orgoliu}
{fr: fierté, orgueil, suffisance}
{en: pride, haughtiness}

§ dãilãchi/dãilãche (dãĭ-lắ-chi) sf dãilãchi (dãĭ-lắchĭ) – (unã cu dãilichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumãati/giumãate

giumãati/giumãate (gĭu-mã-á-ti) sf giumãets (gĭu-mã-ĭétsĭ) – adunari di oaminj cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.) cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, chinotitã, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}
ex: dinintea-a ocljilor a nushtror sh-dinintea-a giumãatiljei va si s-veadã ashichearei

§ giumaeti/giumaete (gĭu-ma-ĭé-ti) sf giumaets (gĭu-ma-ĭétsĭ) – (unã cu giumãati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

igrasii/igrasie

igrasii/igrasie (i-gra-sí-i) sf igrasii (i-gra-síĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.); noti, nutii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: murlji di la casa-a noastrã au igrasii (nutii); casã cu igrasii

§ igrasios (i-gra-si-ósŭ) adg igrasioasã (i-gra-si-ŭá-sã), igrasiosh (i-gra-si-óshĭ), igrasioasi/igrasioase (i-gra-si-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi ari igrasii; tsi easti cu igrasii; vlãngos, vlãngu, ud, umid, nutios, nutiros, nutos
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa-a noastrã ari murlji igrasiosh (cu igrasii, nutiosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muarif

muarif (mu-a-rífŭ) sm pl(?) – adunari di oaminj dit unã chinotitã (hoarã i cãsãbã), tu cari si zburashti shi s-lja apofasi ti lucrili tsi au s-facã cu sculiili-a loclui
{ro: consiliu de instrucţiune}
{fr: conseil d’instruction}
{en: educational board}
ex: muariflu giudicã lucrurili di sculii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã