DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amurã1

amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)

§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arisescu

arisescu (a-ri-sés-cu) (mi) vb IV arisii (a-ri-síĭ), ariseam (a-ri-seámŭ), arisitã (a-ri-sí-tã), arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; ãnj platsi cariva i tsiva (cãndu-l am ãn fatsã); nj-intrã cariva i tsiva tu vreari (shi voi s-lu am, s-lji zburãscu, s-hiu cu el, etc.); mi hãrsescu cãndu-l ved sh-voi s-hiu cu cariva (sã zburãscu, s-lu am ãn fatsã, etc.); nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arãsescu, plac, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: si-nj ti veadã s-ti-ariseascã (s-lji intsrã tu oclju, s-ti va); tsiva nu sh-ariseashti (tsiva nu-sh va, nu-lj va inima); mi-arisi (nj-platsi) aestu gioni; ghela-a ta mi-ariseashti (u voi cã easti nostimã); lj-avea arisitã (lj-avea loatã hari) feata; va si s-aflã vãrnu cari s-mi-ariseascã (s-mi va) sh-mini

§ arisit (a-ri-sítŭ) adg arisitã (a-ri-sí-tã), arisits (a-ri-sítsĭ), arisiti/arisite (a-ri-sí-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) placã (ariseascã); arãsit, plãcut, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}

§ arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) sf arisiri (a-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arãsiri, plãtseari, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; bon plaisir, gré, envie de plaire}
{en: action of liking, of loving; pleasure}

§ arãsescu (a-rã-sés-cu) (mi) vb IV arãsii (a-rã-síĭ), arãseam (a-rã-seámŭ), arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsiri/arãsire (a-rã-sí-ri) – (unã cu arisescu)
ex: pri cari gioni sh-arãseashti (l-platsi), pri-atsel nãsã si sh-lu lja; mi-arãseashti (voi, nj-platsi) s-lucredz

§ arãsit (a-rã-sítŭ) adg arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsits (a-rã-sítsĭ), arãsiti/arãsite (a-rã-sí-ti) – (unã cu arisit)
ex: arãsit (vrut) di lumea tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrboalji/bãrboalje

bãrboalji/bãrboalje (bãr-bŭá-lji) sf bãrbolj (bãr-bóljĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, cartofi, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bots

bots (bótsĭ) sf pl – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtãts, patati, pãpãts, cartofi, bãrbolj, curcãci, cãrcãngi, combari, cumpiri
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubuchi1/bubuche

bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac

§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã

§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}

§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa

§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
{fr: bourgeonné, boutonné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caicushcu

caicushcu (caĭ-cúsh-cu) sm caicushci (caĭ-cúsh-ci) shi caicushtsi (caĭ-cúsh-tsi) – pom criscut di oaminj, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; curcush, gortsu (pomlu), per (pomlu), gurnits (pomlu), dushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: avea tu ubor un caicushcu (pom gortsu) mari

§ caicushcã (caĭ-cúsh-cã) sf caicushchi/caicushche (caĭ-cúsh-chi) shi caicushti/caicushte (caĭ-cúsh-ti) – yimisha faptã di pomlu caicushcu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gortsu (yimisha), per (yimisha), pearã, gurnitsã, plisadã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: caicushtili coapti s-tuchescu n gurã

§ curcush (cur-cúshĭŭ) sm curcush (cur-cúshĭ) – (unã soi di) gortsu (pom) tsi fatsi gortsã niheamã ca arucutoasi (ca merlu); caicushcu, gortsu (pom), gurnits (pom), per (pom), dushcu
{ro: varietate de păr (pom)}
{fr: espèce de poirier}
{en: variety of pear trees}

§ curcu-shi/curcushe (cur-cú-shi) sf curcushi/curcushe (cur-cú-shi) – yimisha faptã di curcush; caicushcã, gortsu (yimisha), gurnits (yimisha), per (yimisha), pearã, plisadã
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpincã

cãpincã (cã-pín-cã) sf cãpintsi/cãpintse (cã-pín-tsi) – unã soi di arug, cu lumãchili tsi au schini pi truplu gol, tsi fatsi lilici njits, albi shi yimishi njits, aroshi, multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari (tsi sh-u-aduc cu-afrandza i amura); yimisha faptã di-aestu arug; aznjurã, znjurã, gljurã, amurã, arug, rug
{ro: zmeură}
{fr: framboise}
{en: raspberry}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcangi/cãrcange

cãrcangi/cãrcange (cãr-cán-gi) sf cãrcãngi (cãr-cắn-gi) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; curcaci, cartofi, pãtatã, patatã, pãpati, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: cãrcãngi hearti cu carni

§ curcaci/curcace (cur-cá-ci) sf curcãci (cur-cắci) – (unã cu cãrcangi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã