DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

nostim

nostim (nós-timŭ) adg nostimã (nós-ti-mã), nostinj (nós-tinjĭ), nostimi/nostime (nós-ti-mi) – tsi ari unã lizeti (un gustu) tsi u-ariseashti omlu; tsi ari unã bunã nustimadã; gustos, lizetliu;
(expr: om nostim = om cu gustu; om cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini, fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.; nustimac)
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, ragoû-tant, agréable, gentil}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: mãcari nostimã (gustoasã); nostimã fu ghela; easti nostim (tsi ti-ariseashti, cu gustu), mushat; nostimili turturi; bium yin nostim (gustos); adrã mãcãri, piti, pulj friptsã, dultsenj, cãtãihi sh-alti, tsi s-ts-alindzi dzeaditli cãndu s-mãts, ahãntu nostimi; nveasta-al Petri easti nostimã
(expr: cu gustu); vinji acasã cu-unã featã nostimã
(expr: mushuticã, cu gustu)

§ nustimadã (nus-ti-má-dã) sf nustimãdz (nus-ti-mắdzĭ) – harea tsi u-ari unã mãcari cari da un gustu bun (nostim, aleptu, ahoryea di gustul a altor mãcãri), tsi lu-ariseashti omlu cãndu u bagã n gurã; gustu bun; nustimeatsã, lizeti;
(expr: dzãtsi (fatsi) unã nustimadã = dzãtsi (fatsi) unã shicai bunã)
{ro: gust plăcut, savoare}
{fr: bon goût, saveur; gentillesse}
{en: good taste, flavour}
ex: nustimadã (gustu bun), lucru mari; nu ari nustimadã (gustu, lizeti) bunã

§ nustimeatsã (nus-ti-meá-tsã) sf nustimets (nus-ti-métsĭ) – (unã cu nustimadã)

§ nustimac (nus-ti-mácŭ) adg nustimacã (nus-ti-má-cã), nustimats (nus-ti-mátsĭ), nustimatsi/nustimatse (nus-ti-má-tsi) – (om) tsi easti cu gustu; tsi ari gustu; (om) cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cu hari; cu gustu; nostim, harish, haresh, lughearic, simpatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nostru

nostru (a nós-tru) pr pos a noastrã (a nŭás-trã), a noshtri (a nósh-tri) shi a noshtsrã (a nósh-tsrã), a noastri/noastre (a nŭás-tri) (numinativ shi acuzativ; s-avdi totna cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu a numãljei a atsilor di noi tsi au unã lugurii; zbor tsi spuni cã un lucru easti (i ma multi lucri suntu) a atsilor tsi zburãscu (icã a pareiljei dit cari fatsi parti atsel tsi zburashti); nost, nã
{ro: nostru, al nostru}
{fr: notre; le/la nôtre}
{en: our, ours}
ex: tini featã hii di-a noastri; voi ficiori nu hits di-a noshtri

§ a nustrui (nus-trúĭ) pr pos a nushtrei (a nush-tréĭ), a nushtror (a nush-trórŭ), a nushtror (a nush-trórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “nostru”; s-avdi totna cu zborlu “a” nãinti) – a atsilui a nostru, a atsiljei a noastrã, a atsilor a noshtri (a noastri)
{ro: nostru, al nostru}
{fr: notre; le/la nôtre}
{en: our, ours}
ex: carnea a nustrui (carnea a atsilui a nostru) eara aludzãtã; laptili a nushtrei (a atsiljei a noastrã) nu eara bun; ded a nushtror (ded a atsilor a noshtri) ncljinãciunj di la dada; njeljlji shi oili a nushtror (a atsilor a noshtri/noastri)

§ nã4 (-nắ) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “nostru” tsi s-adavgã tu bitisita-a unui zbor, multi ori tra si nvãrtushadzã noima-a pronumãljei) – a nostru
{ro: a nostru}
{fr: notre}
{en: ours}
ex: him tuts a noshtri-nã (nã = a noshtri); s-njardzim la loc-nã (nã = a nostru); him tuts a noshtri-nã (nã = aeshti a noshtri); mãrata-nã di featã (nã = a noastrã); laea-nã di hoarã (nã = a noastrã); ahurea-a domnului-nã (nã = a nostru); dzua-nã (nã = a noastrã) easti mushatã; aestu easti anlu-nã (nã = a nostru); ficiorlji-nã (nã = a noshtri) shi featili-nã (nã = a noastri) sã ndreapsirã trã numtã

§ nost (a nóstŭ) pr pos a noastã (a nŭás-tã), a noshti (a nóshtĭ), a noasti/noaste (a nŭás-ti) – (unã cu nostru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aicã

aicã (áĭ-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-cama grasã) tsi s-adunã pisuprã dupã tsi laptili shadi nihertu tri niheamã chiro (azã, easti scoasã ahoryea cu-unã machinã adratã maxus tr-aestu lucru); tearã
{ro: smântână}
{fr: crême}
{en: sour cream}
ex: mãcãm la picurarlu-a nostru aicã multã

§ alcã (ál-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-ma grasã) tsi s-adunã pisupra-a laptilui dupã tsi easti hertu; alicã
{ro: smântână de lapte fiert}
{fr: crême de lait bouilli}
{en: cream from boiled milk}

§ alicã (á-li-cã) sf fãrã pl – (unã cu alcã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amirã

amirã (a-mi-rắ) sm amiradz (a-mi-rádzĭ) shi amirãradz (a-mi-rã-rádzĭ) shi amirãladz (a-mi-rã-ládzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari; vãsilje, bãsilã, munarhu
(expr: Amirã-Albu, Amirã-Lai, Amirã-Arosh, Amirã-Veardi, Amirã-Arap, Amirã-Gioni, etc. = numi di-amiradz dit pãrmitili armãneshti)
{ro: împărat}
{fr: empereur}
{en: emperor}
ex: ca la numtã di-amiradz (di vãsiljadz); treatsi amirãlu (vãsiljelu); amirãlu-a nostru s-cljamã Sultan Abdul Hamid Han; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã

§ amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) sf amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) – nveastã di amirã; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); amiroanji, vãsiloanji, vãsiljoanji, vasilsã
{ro: împărăteasă}
{fr: impératrice}
{en: empress}
ex: amirãlu sh-avea sh-amirãroanji (vãsiloanji); amirãroanja-a Rumãniiljei s-cljamã shi muma-a pliguitslor

§ amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) sf amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) – (unã cu amirãroanji)
ex: eara unã-amiroanji (vãsiloanji)

§ amirãrilji/amirãrilje (a-mi-rã-rí-lji) sf amirãrilj (a-mi-rã-ríljĭ) – cratlu pristi cari urseashti un amirã; vãsilii, amirãlji, amirãlichi, vãsilii, duvleti, munarhii
{ro: împărăţie, regat}
{fr: empire, royaume}
{en: empire, kingdom}
ex: amirãrilja-a noastrã

§ amirãlji/amirãlje (a-mi-rắ-lji) sf amirãlj (a-mi-rắljĭ) – (unã cu amirãrilji)

§ amirãlichi/amirãliche (a-mi-rã-lí-chi) sf amirãlichi (a-mi-rã-líchĭ) – (unã cu amirãrilji)
ex: eara nãoarã un amirã cari-avea nã amirãlichi mari

§ amirãrescu (a-mi-rã-rés-cu) adg amirãreascã (a-mi-rã-reás-cã), amirãreshtsã (a-mi-rã-résh-tsã), amirãreshti (a-mi-rã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu-un amirã; tsi easti adrat ca di-un amirã; tsi ari vidzuta di-un amirã; amirescu, vãsilchescu, dumnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amurã1

amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)

§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anagnosti

anagnosti (a-nag-nóstĭ) sm anagnosteanj (a-nag-nós-teanjĭ) – omlu dit altãsida-a bisearicãljei cari-lj toarnã zborlu-a preftului cãndu aestu dyivãseashti lituryia; psaltu, psaut, saltu
{ro: dascăl de biserică}
{fr: chantre, lécteur a l’église}
{en: psalm reader (church), cantor}

§ anagnostu (a-nag-nós-tu) sm anagnoshtsã(?) (a-nag-nósh-tsã) – ficiuric tsi lu-agiutã preftul tu bisearicã cãndu lituryiseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anghil

anghil (án-ghilŭ) sm anghilj (án-ghiljĭ) – hiintsã din tser tsi fatsi ligãtura-a omlui cu Dumnidzãlu, vidzutã di crishtinj cu arpiti sh-cu hãri buni di mushuteatsã shi bunãtati; (fig: anghil = om nistipsit, tsi ari hãrli-a unui anghil)
{ro: înger}
{fr: ange}
{en: angel}
ex: s-dipusi din tser un anghil; ari un ficior, ca anghil (mushat); tsi shtii nãs? easti un anghil (om ca anghil, tsi ari hãrli-a unui anghil, nistipsit)

§ anghilush (an-ghi-lúshĭŭ) sm anghilush (án-ghi-lúshĭ) – anghil njic
{ro: îngeraş}
{fr: petit ange}
{en: little angel}
ex: anghilushlu-a nostru (njiclu-a nostru anghil)

§ anghilescu (an-ghi-lés-cu) adg anghileascã (an-ghi-leás-cã), anghileshtsã (an-ghi-lésh-tsã), anghileshti (an-ghi-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu anghilj; tsi ari hãri di anghil; tsi sh-u-adutsi cu-un anghil; di anghil
{ro: îngeresc}
{fr: angélique}
{en: angelic}

§ arhanghil (ar-hán-ghilŭ) sm arhanghilj (ar-hán-ghiljĭ) – cãpii di anghilj
{ro: arhanghel}
{fr: archange}
{en: archangel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anustu

anustu (á-nus-tu) adg anustã (á-nus-tã), anushtsã (á-nush-tsã), anusti/anuste (á-nus-ti) – tsi nu-ari gustu; tsi easti fãrã nustimadã; tsi ari nustimadã nibunã; tsi da greatsã; tsi fatsi omlu s-voamã; agnusos, gritsos
{ro: fad, fără gust, anost}
{fr: fade, fastidieux}
{en: insipid, tasteless, dull}
ex: om anustu (fãrã nustimadã, tsi tsã da agnos); feata easti mushatã ma anustã (fãrã gustu); carnea di buvulitsã easti anustã (cu gustu nibun, tsi tsã da greatsã); yitria tsi loai easti anustã (fãrã gustu, nj-da greatsã)

§ anusteatsã (a-nus-teá-tsã) sf anustets (a-nus-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã anustu; atsea tsi-aducheashti omlu cãndu tsiva nu-ari gustu i nustimadã; atsea tsi ari omlu tsi-lj yini s-voamã; anustii, greatsã, agnos; (fig: anusteatsã = glãrimi)
{ro: lipsă de gust, dezgust}
{fr: dégoût}
{en: disgust, distaste, dislike}

§ anustii/anustie (a-nus-tí-i) sf anustii (a-nus-tíĭ) – (unã cu anusteatsã)
ex: zburãm un stog di anustii (fig: glãrinj)

§ anustescu (a-nus-tés-cu) (mi) vb IV anustii (a-nus-tíĭ), anusteam (a-nus-teámŭ), anustitã (a-nus-tí-tã), anustiri/anustire (a-nus-tí-ri) – mi fatsi s-cher gustul i mirachea trã tsiva, trã un lucru; nj-si lja di pristi inimã; nj-adutsi ca greatsã tu inimã; nj-da greatsã; mi fatsi s-vom; anustsãscu, agnusescu, agnusedz
{ro: (se) dezgusta, anosti}
{fr: affadir, (se) dégoûter}
{en: disgust}
ex: s-anusti (lj-vinji greatsã); nji si anusti (nj-deadi greatsã) ca carnea di cal; nji s-anustirã pãreasinjli (nj-si featsirã fãrã gustu; nj-si loarã di pristi inimã); mi anustii di tini (nj-ti loash di pristi inimã, mi sãturai di tini)

§ anustit (a-nus-títŭ) adg anustitã (a-nus-tí-tã), anustits (a-nus-títsĭ), anustiti/anustite (a-nus-tí-ti) – tsi ari chirutã gustul i mirachea s-facã un lucru; tsi-lj s-ari loatã di pristi inimã; tsi-lj yini greatsã; anustsãt, agnusit, agnusat
{ro: dezgustat, anostit}
{fr: affadi, dégoûté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn