DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljepuri/ljepure

ljepuri/ljepure (ljĭé-pu-ri) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – agru-prici tsi bãneadzã prit pãduri shi cãmpuri (mari cãt unã cãtushi), cu urecljili lundzi, cu coada shcurtã, cu doi dintsi ma lundzi tsi s-ved cã es dit falca di nsus shi cicioarili di dinãpoi ma lundzã ca di-atseali di ninti tra s-poatã s-fugã ma-agonja; ljepri, ljepur, ljopur, lepuri;
(expr:
1: dormu ca un ljepuri = dormu multu lishor, mi dishteptu la itsi njic vrondu tsi s-fatsi deavãrliga;
2: escu ljepuri = mi-aspar lishor, escu fricos;
3: fug ca ljepuri = fug multu agonja;
4: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri = lu-astrec, alag ma-agonja; l-fac di-arshini cã lj-u pot, cã-s ma bun di el;
5: nu shtii di iu arsari ljepurli = nu shtii di iu easi, arsari tihea;
6: fur inima di ljepuri shi oauãli di sum cloci = escu multu bun fur shi omlu nu mi-aducheashti lishor cãndu-l fur)
{ro: iepure}
{fr: lapin, lièvre}
{en: rabit, hare}
ex: s-duc avinatic trã ljepuri; ficiorlji a lui ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri; ljepurli tricu pit nolgica di nãsh shi ascãpã; di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli
(expr: easi tihea); ljepurli arsari
(expr: tihea yini) di-iu nu ti-ashteptsã; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri

§ ljepur (ljĭé-purŭ) sm ljepuri (ljĭé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: turcul lu-acatsã ljepurli cu arãbãlu; fudzea ca un ljepur
(expr: multu-agonja); lj-u fricã ca a ljepurlui

§ lje-pri/ljepre (ljĭé-pri) sm ljepri (ljĭé-pri) – (unã cu ljepuri)
ex: pots sã-lj fats cicior di ljepri?
(expr: pots s-lu astrets? sã-l fats di-arshini?)

§ ljopur (ljĭó-purŭ) sm ljopuri (ljĭó-purĭ) – (unã cu ljepuri)

§ lepuri/lepure (lé-pu-ri) sm lepuri (lé-purĭ) – (unã cu ljepuri)
ex: ca lepuri-lj fudzi ciciorlu
(expr: alagã multu-agonja); ãl feci cicior di lepuri
(expr: lu-astricui)

§ lipurici (li-pu-rícĭŭ) sm lipurici (li-pu-rícĭ) – lepuri njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mari1/mare

mari1/mare (má-ri) adg mari/mare (má-ri), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ) – tsi nãstreatsi unã boi (ilichii, numir, etc.) nolgicã (di-aradã, di mesi); tsi nu easti njic sh-necã di mesi;
(expr:
1: om mari = om cunuscut, di-anami;
2: ma marli = cap, cãpii;
3: s-tradzi (s-tsãni) mari = s-alavdã, s-mãreashti, s-cãmãruseashti, easti fudul;
4: a ma marilui, linti s-nu vindzã = s-nu ti-alavdzã la-atsel tsi easti ma mari di tini)
{ro: mare}
{fr: grand, gros, agé}
{en: big, older in age}
ex: shidzum sum aumbra-a arburlui atsel marli; nu marli, ma atsel njiclu s-cljamã Steryiu; unã mari, alantã mari, cu cupriili dupã ushi; easti mari di anj; cu ma marli (cu-atsel tsi-i ma mari di tini) s-nu ampaturi calu; nãinti s-fats un lucru, ntreabã sh-ma marli; doi oclji vinits, mari; ma marli
(expr: cãpia) a puljlor; chiprili di tsachilji mari; cu mari, cu njits; amãrtii mari (greauã); cãtritsli (cãrãyili) atseali mari; mãni easti Stã-Mãria-atsea Marea (15-li di Avgustu); ayilu Vasili atsel Marli; s-yinã Chichi cama marli; voi hits ma mãri (ma mãri tu ilichii) di el; mãrlji a hoarãljei
(expr: capitli, atselj di frãmti); a marilui nu-lj dzãsh, a mariljei va-lj scriu, a mãrilor va lã dau; ma marli cãndu sh-la fatsa; a ma marilui ãlj gioacã calu; demunlu atsel marli; amirãlu atsel mari; calea mari (lungã sh-largã), calea njicã; agiumsi om mari
(expr: cunuscut, cu-anami); dzãsi cu boatsi mari (vãrtoasã, analtã)

§ mãrimi/mãrime (mã-rí-mi) sf mãrinj (mã-rínjĭ) – harea tsi-aspuni cãt di mari easti un lucru (cãt di-analtu easti, cãt si ntindi, cãt ngreacã, tsi boi ari, cãt chiro tsãni, cãt lutseashti, etc.)
{ro: mărime}
{fr: grandeur}
{en: size}
ex: ca mãrimi nu-lj yini tu uiguni; oda ari mãrimi nimal

§ mãrishor (mã-ri-shĭórŭ) adg mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri), mãrishori (mã-ri-shĭórĭ), mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri) – cari easti mari ma nu sh-ahãt!
{ro: mărişor}
{fr: grandelet}
{en: big but not that big}
ex: easti ca mãrishor ficiorlu

§ mãricã (mã-rí-cã) adg (mash fiminin) mãritsi/mãritse (mã-rí-tsi) – tsi easti ma mari ma nu sh-ahãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

namisa

namisa (ná-mi-sa) adv – (multi ori cu pripuzitsia “di” dupã nami-sa); tsi s-aflã ntrã dauã i ma multi lucri; tsi s-aflã tu mesea-a unui lucru; tu mesea, anamisa, nolgica, njizã, njidzã, pintru, ntrã;
(expr: tsi curã anamisa? = tsi s-fatsi? cum suntu lucrili?)
{ro: la mijloc, între}
{fr: au milieu, parmi, entre}
{en: in the middle of, between}
ex: namisa (ntrã, nolgica) di doi lai muntsã; namisa (ntrã) dishlji; namisa (tu mesea) di Marea Lai s-nicã catriclu

§ anamisa (a-ná-mi-sa) adv – (unã cu namisa)
ex: anamisa (tu mesea) di pãduri s-aflã un cupaci mari; ashtirnui measa anamisa (tu mesea) di ubor; shadi-anamisa di doi; arucat anamisa di (tu mesea di) urfanja-a casãljei; anamisa di (nolgica di, ntrã) noi easti cãvgã; iu sã ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; preftul sh-u-avea, cã tut urbari-i anamisa; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa
(expr: cã caishti tsi s-fãtsea aclo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njic1

njic1 (njícŭ) adg njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – tsi easti ma minut di unã boi nolgicã (di-aradã); tsi nu easti mari sh-necã di mesi; minut, shcurtu, apus, scundu
(expr:
1: njic ma drac = s-veadi ca njic, ma easti sarpit, irbapi, gioni, lj-u poati multu;
2: mi fac ma njic = mi-aspun tapin, u-adun coada, mi fac ma bunlu, mi-alas azvimtu, trag mãna)
{ro: mic}
{fr: petit}
{en: small, little}
ex: arãulu easti njic (strimtu, cu putsãnã apã); calea mari, calea njicã (shcurtã shi strimtã); cãsi njits (minuti) trã oaminj njits (shcurtsã); alasã-l s-creascã cã easti ninga njic (tinir); vidzui un om njic (shcurtu di boi); lj-armasi giuplu njic (strimtu, tsi nu lu ncapi); armasi njicã (shcurtã), nu creashti; s-dusi la neavutlu shi s-featsi nãs cama njic (trapsi mãna, s-aspusi ma bunlu, s-alãsã azvimtu) shi si mbunã sh-nu pãtsã cama lãili; vrei s-trets cu alantu? fã-ti ma njic totna; s-featsi cama njicã
(expr: trapsi mãna) shi-lj dzãsi a ljei; nitsiun nu s-fãtsea cama njic
(expr: nu trãdzea mãna, nu s-alãsa azvimtu) shi nu vrea s-armãnã sum grailu-a alãntui

§ njic2 (njícŭ) sm, sf njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; nat, njat, njac, tirnjac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, copan, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã, mincu, tecnon, cochil, cochilush, hurhutulash
{ro: copil (mic), prunc}
{fr: (petit) enfant, nourrisson}
{en: (little) child, baby}
ex: di cu njicã (fiticã) s-duchea cã lj-aprindi caplu; am un njic (nat) di doi mesh; njica (fitica) tsi u caftu mini; cãndu s-mãrtã dadã-mea eara njicã (featã-ageamitã), ludeatsã

§ njitsico (nji-tsi-có) sm njitsicadz (nji-tsi-cádzĭ) – (unã cu njic2)
ex: nani, nani, njitsico (njiclu-a meu)

§ njicuts (nji-cútsŭ) sm, sf, adg njicutsã (nji-cú-tsã), njicuts (nji-cútsĭ), njicutsi/njicutse (nji-cú-tsi) – tsi easti niheamã ca njic; tsi easti ma njic di njiclu di-aradã; dip njic; ficiuric (fiticã), ciuflic, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nolgic1

nolgic1 (nól-gicŭ) sn nolgicuri (nól-gi-curĭ) – loclu di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini a lucrului tu-alantã (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, mesi, measi, njedz
{ro: mijloc, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu; taille (milieu du corps)}
{en: middle; waist}
ex: di tru nolgiclu (mesea) a baltãljei; cu nolgiclu (mesea-a truplui) ca stres

§ nolgiuc (nól-gĭucŭ) sn nolgiucuri (nól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: u acãtsã di nolgiuc (mesi); l-doari nolgiclu (mesea), lj-cãdzurã mushcljilj

§ njilgioc (njíl-gĭocŭ) sn njilgiocuri (njíl-gĭo-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: mi doari tu njilgioc (mesea); tu njilgioclu (mesea) di-alaea-atsea marea

§ njolgiuc (njĭól-gĭucŭ) sn njolgiucuri (njĭól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)

§ njoldzuc (njĭól-dzucŭ) sn njoldzucuri (njĭól-dzu-curĭ) – (unã cu nolgic1)

§ nulgican (nul-gi-cánŭ) sm, sf, adg nulgicanã (nul-gi-cá-nã), nulgicanj (nul-gi-cánjĭ), nulgicani/nulgicane (nul-gi-cá-ni) – atsel dit mesi; atsel tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi s-aflã tu mesi (namisa di-atselj ma mãri, ma bunj, etc. di-unã parti, sh-di-atselj ma njits, ma-arãi, etc. di-alantã);
2: tsi nu easti ni bun, ni arãu, ma dit mesi; tsi nu para easti caishti tsi bun; nolgic, nolgican, nolgiucan, njolgican, njilgiucan, njijlucan, mijacou, mishacã
{ro: mijlociu, mediocru}
{fr: qui est au milieu, médiocre}
{en: the one in the middle; mediocre}
ex: easti nor-mea nulgicanã; nulgicanlu (atsel dit mesi) di treilji frats bãgã tutiputã

§ nolgic2 (nól-gicŭ) sm, sf, adg nolgicã (nól-gi-cã), nolgits (nól-gitsĭ), nolgitsi/nolgitse (nól-gi-tsi) – (unã cu nulgican)

§ nolgican (nol-gi-cánŭ) sm, sf, adg nolgicanã (nol-gi-cá-nã), nolgicanj (nol-gi-cánjĭ), nolgicani/nolgicane (nol-gi-cá-ni) – (unã cu nulgican)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn