{ro: miezul nopţii}
{fr: minuit}
{en: midnight}
ex: eara njadzã-noapti; oara njadzãnoapti; njadzã-noapti avea tricutã; vinj njadzã-noapti

§ Njadzãnoapti2/Njadzãnoapte (Njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv fãrã pl – partea tsi nu u veadi soarili vãrnãoarã; Nordu
{ro: Miazănoapte}
{fr: Nord}
{en: North}
ex: cãtrã Njadzãnoapti ascapirã

§ njadzã-noptsã (njĭá-dzã-nóp-tsã) sf pl, adv – (unã cu njadzã-noapti1)
ex: cãtrã njadzã-noptsã (cãtã tu oara 12 noaptea); aviglje pãnã njadzã-noptsã; si scoalã di njadzã-noptsã
(expr: dit hãryii)

§ nuptedz (nup-tédzŭ) vb I nuptai (nup-táĭ), nuptam (nup-támŭ), nuptatã (nup-tá-tã), nuptari/nuptare (nup-tá-ri) – mi-acatsã noaptea tu-un loc; nj-trec noaptea iuva; chindruescu noaptea iuva
{ro: înnopta}
{fr: être surpris par la nuit; passer la nuit}
{en: be overtaken by the night; spend the night}
ex: nu vrurã s-nupteadzã (s-treacã noaptea) la hani; eara nuptã (lu-acãtsã noaptea) n cali

§ nupteadzã (nup-teá-dzã) vb I unipirs nuptã (nup-tắ), nupta (nup-tá), nuptatã (nup-tá-tã), nupta-ri/nuptare (nup-tá-ri) – cadi noaptea; s-fatsi noapti;
(expr: iu nupteadzã, nu va s-apir = fug multu agonja)
{ro: se înnoptează}
{fr: tomber la nuit}
{en: night is setting in}
ex: earna nupteadzã (s-fatsi noapti) tu shasili

§ nuptat1 (nup-tátŭ) adg nuptatã (nup-tá-tã), nuptats (nup-tátsĭ), nuptati/nuptate (nup-tá-ti) – (un) tsi lu-acãtsã noaptea tu-un loc; cari sh-tricu noaptea iuva; cari chindrui noaptea iuva
{ro: înnoptat}
{fr: qui a été surpris par la nuit; qui a passé la nuit}
{en: who is overtaken by the night; who has spent the night}

§ nuptari/nuptare (nup-tá-ri) sf nuptãri (nup-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nupteadzã
{ro: acţiunea de a înnopta}
{fr: action d’être surpris par la nuit; de passer la nuit)}
{en: action of being overtaken by the night; of spending the night}

§ nuptatã (nup-tá-tã) adv – oara tsi cadi noaptea; nuptat
{ro: căderea nopţii}
{fr: vers la nuit; à la tombée de la nuit}
{en: toward the night, at night}

§ nuptat2 (nup-tátŭ) adv – (unã cu nuptatã)
ex: nãinti di nuptatã (nãinti ca s-cadã noaptea); agiumsim nuptat (oara tsi featsi noapti) tu unã hani

§ ãnuptedz (ã-nup-tédzŭ) vb I ãnuptai (ã-nup-táĭ), ãnuptam (ã-nup-támŭ), ãnuptatã (ã-nup-tá-tã), ãnupta-ri/ãnuptare (ã-nup-tá-ri) – (unã cu nuptedz)
ex: ãnuptãm Bucureshti, apirim Mãgirii

§ ãnupteadzã (ã-nup-teá-dzã) vb I unipirs ãnuptã (ã-nup-tắ), ãnupta (ã-nup-tá), ãnuptatã (ã-nup-tá-tã), ãnuptari/ãnuptare (ã-nup-tá-ri) – (unã cu nupteadzã)

§ ãnuptat1 (ã-nup-tátŭ) adg ãnuptatã (ã-nup-tá-tã), ãnuptats (ã-nup-tátsĭ), ãnuptati/ãnuptate (ã-nup-tá-ti) – (unã cu nuptat1)

§ ãnuptari/ãnuptare (ã-nup-tá-ri) sf ãnuptãri (ã-nup-tắrĭ) – (unã cu nuptari)

§ ãnuptatã (nup-tá-tã) adv – (unã cu nuptatã)

§ ãnuptat2 (nup-tátŭ) adv – (unã cu nuptatã)
ex: ãnuptat ghini agiumsim tu-unã hani; ãnuptat nj-adusi sihãrichea

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

{en: who is not invited}
ex: moartea yini sh-neacljimatã (fãrã s-lji greshti, fãrã s-u caftsã); vinj neacljimat (nigrit, nicãlisit) la measã; si scoalã, acljimat-neacljimat, shi tradzi ndreptu la bisearica iu vrea s-facã ncurunarea; nu ti du neacljimat iuva, tra s-nu ti scoatã afoarã

§ neacljimari/nea-cljimare (nea-clji-má-ri) sf neacljimãri (nea-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easti acljimat; nicljimari, nigriri, nicãlisiri, nicupusiri, nicupãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu chema, de a nu invita; nechemare, neinvitare}
{fr: action de ne pas inviter}
{en: action of not calling, of not inviting}

§ cljem (cljĭémŭ) (mi) vb I cljimai (clji-máĭ), cljimam (clji-mámŭ), cljimatã (clji-má-tã), cljimari/cljimare (clji-má-ri) – (unã cu acljem)
ex: cum ti cljamã? (cum tsã grescu?); cljamã-l (cãlisea-l) s-yinã s-mãcãm pãni; nu-l deadirã di curauã, nu-l cljimarã la numtã; s-cljamã (va s-dzãcã), tu hoara-a ljei

§ cljimat (clji-mátŭ) adg cljimatã (clji-má-tã), cljimats (clji-mátsĭ), cljimati/cljimate (clji-má-ti) – (unã cu acljimat)

§ cljimari/cljimare (clji-má-ri) sf cljimãri (clji-mắrĭ) – (unã cu acljimari)

§ nicljimat (ni-clji-mátŭ) adg nicljimatã (ni-clji-má-tã), nicljimats (ni-clji-mátsĭ), nicljimati/nicljimate (ni-clji-má-ti) – (unã cu neacljimat)
ex: nimãcat, nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu nicljimat pri measã; lã yinea fricã a njitslor s-intrã nicljimats

§ nicljimari/nicljimare (ni-clji-má-ri) sf nicljimãri (ni-clji-mắrĭ) – (unã cu neacljimari)

§ ncljem (ncljĭémŭ) (mi) vb I ncljimai (nclji-máĭ), ncljimam (nclji-mámŭ), ncljimatã (nclji-má-tã), ncljimari/ncljimare (nclji-má-ri) – (unã cu acljem)
ex: s-mi ncljimari (s-mi-acljimari), va s-njergu; tu shishirmaea-atsea, a curi sã-lj ticneascã prit minti s-lu ncljamã

§ ncljimat (nclji-mátŭ) adg ncljimatã (nclji-má-tã), ncljimats (nclji-mátsĭ), ncljimati/nclji-mate (nclji-má-ti) – (unã cu acljimat)

§ ncljimari/ncljimare (nclji-má-ri) sf ncljimãri (nclji-mắrĭ) – (unã cu acljimari)