|
|
nnec
nnec (nnécŭ) (mi) vb I nnicai (nni-cáĭ), nnicam (nni-cámŭ), nnicatã (nni-cá-tã), nnicari/nnicare (nni-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nec2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascããnnec1
ãnnec1 (ãn-nécŭ) sn ãnnecuri (ãn-né-curĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ãnec1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascããnnec2
ãnnec2 (ãn-nécŭ) (mi) vb I ãnnicai (ãn-ni-cáĭ), ãnnicam (ãn-ni-cámŭ), ãnnicatã (ãn-ni-cá-tã), ãnnicari/ãnnicare (ãn-ni-cá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ãnec2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcremasi/cremase
cremasi/cremase (cré-ma-si) sf fãrã pl – atsea tsi leagã un lucru di altu; atsea tsi tsãni (tsi spindzurã) un lucru di tsiva; ligãturã
{ro: legătură}
{fr: pendaison, pendant, liaison}
{en: connection, pendant}
ex: tsi dzãts tini nu-ari cremasi cu (nu-ari ligãturã cu, nu tsãni di) tsi dzãsi el
schesi
schesi (schĭé-si) sf schesi (schĭésĭ) – ligãtura tsi u au namisa di elj (cu zburãrea, videarea, adunarea, vrearea, uspitsãlja, etc.) soea, oaminjlji, oaspitslji, etc.; cioara (fig.)
{ro: legătură, relaţie}
{fr: rapport, relation}
{en: connection, relation}
sigurimi/sigurime
sigurimi/sigurime (si-gu-rí-mi) sf sigurinj (si-gu-rínjĭ) – vearga di cilichi tsi leagã mãnjli di dãmãljug (coarnili, mãnearli a pluglui) tra s-li nvãrtushadzã
{ro: vergea de oţel care leagă coarnele plugului; brăcinar}
{fr: tige métallique qui relie les mancherons de la charrue}
{en: the steel rod connecting the handles of the plough}
ex: sigurimea a mãnjlor
vlãstari/vlãstare
vlãstari/vlãstare (vlãs-tá-ri) sf vlãstãruri (vlã-stã-rurĭ) shi vlãstãri (vlãs-tắrĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; vlãstar, lãstari, fidan, fidanã, fidani, cljeci, climbuci; (fig: vlãstari = ficiorlu a unui pãrinti di cari easti zborlu)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune pousse, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: rãdãtsinjli di vlãstãruri; ayita featsi vlãstãruri; vlãstarea di-ayitã easti bunã tu mãcari, yini ca acrishoarã
§ vlãstar (vlãs-tárŭ) sn vlãsta-ri/vlãstare (vlãs-tá-ri) shi vlãstãri (vlãs-tắrĭ) – (unã cu vlãstari)
§ lãstari/lãstare (lãs-tá-ri) sf lãstãri (lãs-tắrĭ) – (unã cu vlãstari)
ex: di la unã-arãdãtsinã s-featsi nã pãduri di lãstãri
§ vlãstã-rusescu (vlãs-tã-ru-sés-cu) vb IV vlãstãrusii (vlãs-tã-ru-síĭ), vlãstãruseam (vlãs-tã-ru-seámŭ), vlãstãrusitã (vlãs-tã-ru-sí-tã), vlãstãrusiri/vlãstãrusire (vlãs-tã-ru-sí-ri) – talj unã parti di vlãstãrli-a unui arburi sh-alas mash ãndauã di eali tra s-creascã shi si s-facã arburi mãri; cur unã ayitã di frãndzã shi vlãstãri di primansus
{ro: lăstări}
{fr: émonder, couper les rejetons inutiles}
{en: trim unnecessary suckers}
§ vlãstãrusit (vlãs-tã-ru-sítŭ) adg vlãstãrusitã (vlãs-tã-ru-sí-tã), vlãstãrusits (vlãs-tã-ru-sítsĭ), vlãstãrusiti/vlãstãrusite (vlãs-tã-ru-sí-ti) – (arburli, pãdurea) a curi vlãstãruri furã tãljati; (ayita) a curi frãndzã shi vlãstari di primansus suntu curati
{ro: (arbore, pădure) lăstărit, curăţit}
{fr: (arbre, forêts) émondé, avec les rejetons inutiles coupés}
{en: (tree, forest) with unnecessary suckers trimmed}
§ vlãstãrusiri/vlãs-tãrusire (vlãs-tã-ru-sí-ri) sf vlãstãrusiri (vlãs-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji vlãstãrili-a unui arburi
{ro: acţiunea de a lăstări, de a curăţi copacii}
{fr: action d’émonder, de couper les rejetons inutiles}