multu1 (múl-tu) adg multã (múl-tã), multsã (múl-tsã), multi/multe (múl-ti) – tsi nu easti putsãn; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi s-aflã ashtirnut pristi unã ntindiri mari di loc; tsi dãnãseashti lungu chiro; tsi easti di primansus; chihtrã, baea, malã di, bolcu, lungu;
(expr:
1: trã multsã anj! = urari: s-bãnedz anj bolcã di-aoa shi nclo;
2: io nu shtiu multi = (i) ljau apofasea agonja fãrã s-caftu urnimii i s-ascultu di altsã; (ii) nu hiu shtiut, hiu ninvitsat; (iii) aduchescu lishor cum lucri njits sh-fãrã simasii mi cãrtescu;
3: sh-ma multi nu = va fãtseari ashi cum dzãsh, fãr di altã;
4: nu-ari ninga multu = (i) armasi putsãn chiro sh-va moarã; (ii) va s-bitiseascã lucrul agonja;
5: multu-putsãn = tut, tuti lucrili)
{ro: mult}
{fr: beaucoup de}
{en: much}
ex: multi am avdzãti, shi buni sh-arali; shi-i jali multã (bolcã, baea) n casi; va fudz, ca multsãlj (ca marli numir di oaminj), sh-tini; di multu (di-un amar di anj; di multu chiro); imnã, imnã cali multã (lungã); ascãpã bana a multor (unui mari numir di) oaminj; multili (numirlu mari di) cupii di oi; sh-loarã multu-putsãn
(expr: tut, tuti lucrili) tsi avurã sh-u-adunarã tu hoara vitsinã; multsã (malã di oaminj) shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; lja-l la numtã s-tsã dzãcã “sh-trã mults anj”
(expr: s-ai unã banã lungã, s-bãnedz anj multsã); paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-l tsãnã; cãt easti shireatã vulpea, multi ori ma sh-cadi n princã; zboarã multi, ftuhii mari; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; di feati multi, casa nu s-aspardzi; multi ori, tsi oara-adutsi, nu adutsi necã anlu; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; limba dultsi, multi buni adutsi; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; cari s-acatsã di multi, nu bitseashti vãrã
§ multu2 (múl-tu) adv – zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nsus (ma-analtã) di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari mari; trã mal di chiro; baea, vãrtos, para-, pri;
(expr:
1: ma multu i ma putsãn; multu-putsãn = tsi nu easti ni multu, ni putsãm ma aproapea tamam; aproapea di, deavãrliga di, ca, vãrã;
2: di multu tsi = di itia cã;
3: di multu = di-aoa sh-un chiro, di zãmani)
{ro: mult, foarte, mult timp}
{fr: beaucoup, trés, longtemps}
{en: much, very, long, for a long time}
ex: mi va multu; easti multu ghini la noi; scrii multu mushat; avea unã ayini multu (baea, vãrtos) bunã; imnash multu (un amar di cali, baea cali, lungu chiro); multu (vãrtos di, para-) analtu crescu tuts; di multu (di baea, di mal di chiro); om multu (vãrtos, baea) avut; di multu tsi (di itia cã) mi pãlãcãrsi, mi cãndãrsi s-mi duc cu el; multi shtii, multi va s-tradz; nu tricu multu, putsãn; ploaea tsi yini cu furtsati, nu tsãni multu; macã acãtsã pluinã, multu va tsãnã; atsel tsi alagã multu, va s-curmã curundu; cari lucreadzã shi tatsi, cama multu fatsi; zborlu dultsi, mult u-adutsi; macã-u tradz cioara multu, va s-arupã
§ dimultu (di-múl-tu) adv – di multu chiro; di-aoa sh-multu chiro
{ro: demult}
{fr: depuis longtemps}
{en: long (longtime) ago}
ex: pãrmitili di dimultu (di-aoa sh-multu chiro)
§ multimi/multime (mul-tí-mi) sf multinj(?) (mul-tínjĭ) – multsã oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul
{ro: mulţime, lume}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: multimi mari (lumi multã) nã featsi vizitã
§ multeami/multeame (mul-teá-mi) sf multenj(?) (mul-ténjĭ) – (unã cu multimi)
ex: cum va sã-nj ljartã Dumnidzã multeamea-a amãrtiilor (multili amãrtii) a meali?; ari multeami di (multu) fisulj
§ multeatsã (mul-teá-tsã) sf multets (mul-tétsĭ) – (unã cu multimi)
§ multsãmi/multsãme (mul-tsắ-mi) sf multsãnj (mul-tsắnjĭ) – (unã cu multimi)
ex: multsãmi mari (multã dunjai) nã featsi vizitã
§ multsãscu (mul-tsắs-cu) (mi) vb IV multsãi (mul-tsắĭ), multsam (mul-tsámŭ), multsãtã (mul-tsắ-tã), multsãri/multsãre (mul-tsắ-ri) – fac s-creascã numirlu di-atselj (atseali) tsi am (cu amintarea di paradz, amintarea di njits tu fumealji, etc. tra s-am ma multsã di cum aveam ma ninti); mi fac ma multu; crescu ca numir; anmultsãscu, nmultsãscu, crescu;
(expr: multsãscu dauã numiri; multsãscu un numir cu-un altu = l-fac s-creascã ma mari protlu numir di-ahãti ori cãt dzãtsi andoilu numir)
{ro: înmulţi}
{fr: multiplier}
{en: multiply}
ex: lumea s-multsã (s-featsi ma multã, criscu); s-bãneadzã, s-multsãrã dushmanjlji; s-multsascã cum multsãsc puljlji di-alghinj
§ multsãt (mul-tsắtŭ) adg multsãtã (mul-tsắ-tã), multsãts (mul-tsắtsĭ), multsãti/multsãte (mul-tsắ-ti) – tsi s-fac ma multsã di tsi eara; anmultsãt, nmultsãt, criscut
{ro: înmulţit}
{fr: multiplié}
{en: multiplied}
§ multsãri/multsãre (mul-tsắ-ri) sf multsãri (mul-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-multsashti; anmultsãri, nmultsãri, crishteari
{ro: acţiunea de a înmulţi; înmulţire, multiplicare}
{fr: action de multiplier; multiplication}
{en: action of multiplying; multiplication}
§ nmultsãscu (nmul-tsắs-cu) (mi) vb IV nmultsãi (nmul-tsắĭ), nmultsam (nmul-tsámŭ), nmultsãtã (nmul-tsắ-tã), nmultsãri/nmultsãre (nmul-tsắ-ri) – (unã cu multsãscu)
ex: avearea-a lor si nmultsa (crishtea); nmultsea-li aesti dauã numiri
§ nmultsãt (nmul-tsắtŭ) adg nmultsãtã (nmul-tsắ-tã), nmultsãts (nmul-tsắtsĭ), nmultsãti/nmultsãte (nmul-tsắ-ti) – (unã cu multsãt)
ex: (numirlu) doi nmultsãt cu (numirlu) trei fatsi shasi
§ nmultsãri/nmultsãre (nmul-tsắ-ri) sf nmultsãri (nmul-tsắrĭ) – (unã cu multsãri)
§ anmultsãscu (an-mul-tsắs-cu) (mi) vb IV anmultsãi (an-mul-tsắĭ), anmultsam (an-mul-tsámŭ), anmultsãtã (an-mul-tsắ-tã), anmultsãri/anmultsãre (an-mul-tsắ-ri) – (unã cu multsãscu)
§ anmultsãt (an-mul-tsắtŭ) adg anmultsãtã (an-mul-tsắ-tã), anmultsãts (an-mul-tsắtsĭ), anmultsãti/anmultsãte (an-mul-tsắ-ti) – (unã cu multsãt)
§ anmultsãri/anmultsãre (an-mul-tsắ-ri) sf anmultsãri (an-mul-tsắrĭ) – (unã cu multsãri)
