DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aludzãscu

aludzãscu (a-lu-dzắs-cu) (mi) vb IV aludzãi (a-lu-dzắĭ), aludzam (a-lu-dzámŭ), aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) – (lucru, lilici, mãcari, carni) nchiseashti s-moalji ninti ca si s-aspargã; nchisescu s-mi-aspargu; mãrãnghisescu, vishtidzãscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, etc.
{ro: (se) altera, (se) moleşi, ofili, (se) împuţi, începe a se strica}
{fr: (s’)altérer, (se) rendre mou, (s’)amollir; sentir mauvais}
{en: change (for worse), spoil, soften, smell foul}
ex: lilicea s-aludzashti (mãrãnghiseashti); carnea s-aludzã (s-mulje, sã nviclje); sudorli aludzãscu (amput, anjurzescu ca unã mãcari aspartã), s-acreadzã

§ aludzãt (a-lu-dzắtŭ) adg aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãts (a-lu-dzắtsĭ), aludzã-ti/aludzãte (a-lu-dzắ-ti) – tsi s-moalji ninti ca si s-aspargã; tsi-ari nchisitã si s-aspargã; mãrãnghisit, vishtidzãt, anjurzit, urut, amputsãt, acrit, etc.
{ro: alterat, ofilit, moleşit, împuţit, fleşcăit}
{fr: altéré, amolli, qui sent mauvais}
{en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul}
ex: carni aludzãtã (shidzutã, muljatã, aspartã)

§ aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) sf aludzãri (a-lu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aludzashti; mãrãnghisiri, vishtidzãri, anjurziri urut, amputsãri, acriri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) altera, de a (se) moleşi, de a (se) ofili, de a (se) împuţi, de a începe a (se) strica; alterare, ofilire, împuţire, fleşcăire}
{fr: action de (s’)altérer, de (se) rendre mou, de (s’)amollir; de sentir mau-vais; amolissement}
{en: action of changing (for worse), of spoiling, of softening, of smelling foul; softening}

§ alu-dzãmi/aludzãme (a-lu-dzắ-mi) sf aludzãnj (a-lu-dzắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aludzãt; ashi cum easti un lucru (ma multu carnea) cãndu s-moalji shi nchiseashti s-aspargã; aludzãri
{ro: fleşcăire, moleşire, alterare}
{fr: amolissement, on dit d’une viande qui commence a s’altérer}
{en: softening; it is said about meat when it starts softening, before spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

balici

balici (ba-lícĭŭ ?) sm pl(?) – ma multi turlii di arburits tsi yin dit locurli di cãtã China shi Geaponia, cu frãndzã lutsitoari tsi nu cad earna shi lilici mushati, mãri, albi i aroshi, tsi anjurzescu mushat; lilicea faptã di aestu arburic; bolici
{ro: camelie}
{fr: camélie}
{en: camellia}

§ bolici2 (bo-lícĭŭ?) sm pl(?) [Papahagi dzãtsi tu padzina 254 cã actsentul cadi pri silaba “lici”, ma tu padzina 281, iu s-da noima-a zborlui, el dzãtsi cã actsentul cadi pri silaba “bo”; Mihãileanu da zborlu tu padzina 73, fãrã s-aspunã actsentul] – (unã cu balici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

balsam

balsam (bál-samŭ) sm fãrã pl – unã lugurii tsi s-aflã tu ritsina shi tu dzama-a ma multor soiuri di arburi shi arburits (di-aradã dit locurili caldi), cari ari unã anjurizmã mushatã sh-arãsitã di narea-a omlui, sh-cari s-bagã multi ori tu alifii shi yitrii trã harea tsi u ari tra s-vindicã arãnj sh-lãngori; balsãm, basan, barsam, valsam;
(expr: balsam (albu, arosh, etc.) = (i) soiuri di alifii shi yitrii (muljituri tsi anjurzescu mushat, ca shpirtul i balsamlu tsi lu au nuntru) cu cari s-vindicã multi ori omlu di arãnj sh-di dureri; (ii) zboarã dultsi, di vreari sh-di pãrigurii spusi a unui tsi easti cu inima grea, tra s-lu apuitueascã shi s-lu isihãseascã di jalea, nvirinarea, etc. tsi u-aducheashti tu suflit)
{ro: balsam}
{fr: baume}
{en: balm, balsam}

§ balsãm (bál-sãmŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: cu balsãm arosh lj-tricurã dzindziili; balsãmlu albu easti bun cãndu ti doari pãntica

§ valsam (vál-samŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)

§ basan (bá-sanŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: basanlu di Venetii

§ barsam (bár-samŭ) sm fãrã pl – unã soi di plantã (earbã) dit cari s-fac yitrii, trã balsamlu tsi lu-ari nuntru
{ro: plantă medicinală}
{fr: plante médicamenteuse}
{en: species of balmy shrub}

§ mbãlsãmedz (mbãl-sã-médzŭ) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãl-sãmare (mbãl-sã-má-ri) – bag yitrii (alifii, mihlemi) pisti-aranã tra s-u vindic; bag yitrii tu truplu-a unui mortu tra s-lu fac s-tsãnã shi s-nu-anjurzeascã ma multu chiro; bãlsãmedz, bãlsãmusescu; (fig: mbãlsãmedz = ljishuredz inima, apuituescu, pãrgursescu)
{ro: îmbălsăma}
{fr: embaumer}
{en: embalm}
ex: cara tu cãdeari sh-frãmsi doi dintsã, lji mbãlsãmã dzindzia (lj-bãgã yitrii pi dzindzii) shi-lj si vindicã; nji mbãlsãmash (fig: nj-ljishurash inima, mi-apuituish) cu-un zbor, pleaga tsi am; cum s-u mbãlsãmedz (fig: s-u-apuituescu), mãrata!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãntãrii/cãntãrie

cãntãrii/cãntãrie (cãn-tã-rí-i) sf cãntãrii (cãn-tã-ríĭ) – unã soi di agru-earbã (jumearã) analtã, (tsi sh-u-adutsi multu shi poati tra s-hibã unã cu sulfina), tsi creashti an dupã an prit vulodz, tu mãrdzinjli di cãljuri, tu pãduri sh-pãshunj, cu frãndzã sprilundzi sh-cu schicuri di lilici galbini tsi anjurzescu mushat, cu cari, uscati, s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi; cusitsã, tindilinã(?)
{ro: sunătoare, pojarniţă}
{fr: herbe de la Saint-Jean, mille-pertuis}
{en: St. Johns wort}
ex: cãntãria easti unã lilici galbinã cari creashti prit agri, sh-cari, ma s-u tsãnem tu untulemnu, s-fatsi unã yitrii bunã trã pledz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: sulfina),

cusitsã2

cusitsã2 (cu-sí-tsã) sf cusitsi/cusitse (cu-sí-tsi) – unã soi di agru-earbã (jumearã) analtã, (tsi sh-u-adutsi multu, shi poati tra s-hibã unã cu sulfina), tsi creashti an dupã an prit vulodz, tu mãrdzinjli di cãljuri, tu pãduri sh-pãshunj, cu frãndzã sprilundzi sh-cu schicuri di lilici galbini tsi anjurzescu mushat, cu cari, uscati, s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi; cãntãrii, tindilinã(?)
{ro: sunătoare, pojarniţă}
{fr: herbe de la Saint-Jean, millepertuis}
{en: St. Johns wort}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: sulfina),

dafin

dafin (dá-finŭ) sm dafinj (dá-finjĭ) – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafnu, dafni, dafnjauã, lavru, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}
ex: aushlji ncurunã giunamea cu curunã di dafin

§ dafnu (dáf-nu) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)

§ dafni/dafne (dáf-ni) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)

§ dafnjauã (daf-njĭá-ŭã) sf dafnjei (daf-njĭéĭ) – (unã cu dafin)

§ dafnã (dáf-nã) sf dafni/dafne (dáf-ni) – frãndzã uscatã di dafin tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã si da unã bunã nustimadã sh-aroamã; dafinã, vai
{ro: dafină}
{fr: feuille de laurier}
{en: bay leaf}

§ dafinã (dá-fi-nã) sf dafini/dafine (dá-fi-ni) – (unã cu dafnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filureauã

filureauã (fi-lu-reá-ŭã) sf filurei (fi-lu-réĭ) – arburi mari (tilj) tsi poati s-agiungã pãnã la 30-40m, cu trup gros pãnã di 1m, cu curuna largã shi stufoasã, cu frundzã mãri tsi sh-u-aduc cu inima di om, cu lilici albi tsi-anjurzescu multu mushat sh-cu lemnul albu-galbin, moali, tsi nu ngreacã multu shi cari s-lucreadzã (s-pilichiseashti) lishor cu mãna; lilicea adunatã shi uscatã di la-aestu arburi; ceaea faptã cu lilicea uscatã; pãduri di tilj; loc mplin di tilj; lilicea faptã di tilj; ceaea faptã dit lilicea, di-aradã uscatã tu vimtu (la soari) di tilj; tilj, lipã
{ro: tei; pădure de tei; floare de tei; ceai din floare de tei}
{fr: tilleul; forêt de tilleuls; fleur de tilleul; infusion de fleur de tilleul}
{en: basswood (lime tree, linden tree); basswood forest; basswood flower; infusion of basswood flowers}
ex: biui filureauã (ceai dit lilici di tilj, lipã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glicantsu

glicantsu (ghli-cán-tsu) sn glicantsuri (ghli-cán-tsurĭ) – numã tsi s-da trã dauã fumelj di planti irboasi tsi anjurzescu mushat, cu buluchi di lãludz njits, albi-galbini, criscuti ti untulemnul tsi si scoati dit eali, plantã tsi s-bagã tu mãcãruri sh-tu arãchii (tra s-lã da unã anjurizmã sh-unã aroamã ahoryea, multu cãftatã sh-arãsitã di lumi); simintsa datã di-aesti planti
{ro: molură, anason}
{fr: fenouil, anis}
{en: sweet fennel, anise}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã