|
|
aduc
aduc (a-dúcŭ) vb III shi II adush (a-dúshĭŭ), adutseam (a-du-tseámŭ) shi atseam (a-tseámŭ), adusã (a-dú-sã), adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tseá-ri) shi atseari (a-tseá-ri) – ljau (portu) un lucru cu mini cãndu mi duc iuva (tra s-lu tsãn cu mini icã s-lu dau a unui); portu, ljau, duc cu mini;
(expr:
1: nj-aduc aminti = thimisescu;
2: nj-u-aduc cu… = escu unã soi cu…, undzescu cu…;
3: hiu adus (di/tu pãltãri) = hiu cu pãltãrli aplicati, dip canda am un cusor; escu ncusurat, cãmbur, gãrbuv, zglob, gribos, cushal, etc.;
4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun;
5: lu-aduc pi imani = l-fac s-aducheascã;
6: lu-aduc pi cali = l-cãndãrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu mintea, etc.)
{ro: aduce, transporta}
{fr: porter}
{en: bring, carry}
ex: ca s-nu-adutsearim pãnã mãni; adusi apã aratsi di la fãntãnã; adu tisãdzli; mãni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi jali; pri tini-aminti ti-adutsea
(expr: ti timisea); nj-aduc aminti di tini; sh-u-adutsi
(expr: undzeashti) cu mini tu fatsã; ma multu pri ursã sh-u-adutsea
(expr: sh-undzea) ca di pri om; adu-ti
(expr: poartã-ti) ca om; nu s-adutsi n cali
(expr: nu pots s-lu cãndãrseshti, nu pots s-lj-alãxeshti mintea) ne cu-arãulu, ne cu ghinili
§ adus (a-dúsŭ) adg adusã (a-dú-sã), adush (a-dúshĭ), adusi/aduse (a-dú-si) – loat (purtat) cu mini cãndu mi duc iuva; dus cu mini; purtat, loat
{ro: adus, transportat}
{fr: porté}
{en: brought, carried}
ex: easti adusã
(expr: ncusuratã) di pãltãri
§ adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) sf adutsiri (a-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi tsiva; loari (purtari) cu mini cãndu mi duc iuva; adutseari, loari, purtari, thimisiri
{ro: acţiunea de a aduce, de a transporta; aducere, transport}
{fr: action de porter, de transporter; transport}
{en: action of bringing, of carrying; transportation}
§ adutsea-ri/adutseare (a-du-tseá-ri) sf adutseri (a-du-tsérĭ) – (unã cu adutsiri)
amãrtii/amãrtie
amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)
§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)
§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}
§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)
§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}
§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}
§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}
arushdii/arushdie
arushdii/arushdie (a-rush-dí-i) sf arushdii (a-rush-díĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva (di-arshini i di fricã); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arshini
{ro: timiditate, jenă}
{fr: timidité, gêne, réserve}
{en: timidity, shyness, bashfulness}
ex: s-apruchea cu arushdii (andirisi, ticlifi, arshini)
§ arushdisescu (a-rush-di-sés-cu) (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-síĭ), arushdiseam (a-rush-di-seámŭ), arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini n fatsa-a unui om, lucru i faptã; di-arushdii, ãnj yini greu (i nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: être timid, avoir honte}
{en: become timid, become bashful, be shameful}
ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, andirisi) niheamã cã hiu cama aush di tini
§ arushdisit (a-rush-di-sítŭ) adg arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisits (a-rush-di-sítsĭ), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi s-facã tsiva (i di lucrul tsi-ari faptã); andirsit, ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité}
{en: who is bashful}
ex: dicãt s-yin arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acasã
§ arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari
{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}
§ rushtuescu (rush-tu-ĭés-cu) vb IV rushtuii (rush-tu-íĭ), rush-tueam (rush-tu-ĭámŭ), rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) – (unã cu arushdisescu)
ex: nu s-rushtueashti (nu s-arushineadzã, nu si ndiriseashti) dip; ti rushtuiri (s-eara ti ndirisi) nu fãtseai ashi
curunã1
curunã1 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – stulii (ca unã soi di tserclju) tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui (a nveastãljei noauã) cãndu lu nsoarã (u mãritã); cãrunã, crunã, surtseali, stifani; (fig:
1: curunã = (i) ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi trã stat) tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun; fumealji; (ii) bãrbatlu cu cari easti mãrtatã unã muljari; muljarea cu cari easti nsurat un bãrbat; expr:
2: bag (mi ljau cu) curunã = (bãrbatlu) mi nsor shi-nj ljau unã muljari; (muljarea) mi mãrit shi-nj ljau un bãrbat; mi ncurun la bisearicã)
{ro: cunună; căsătorie, soţ/soţie; familie}
{fr: couronne de marié(e); mariage, époux/épouse; famille}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries; marriage, wife/husband, family}
ex: purta n cap unã curunã di lilici; si-nj dai crutsea di pri curuna-a tatã-njui; nveasta nauã sum curunã (stifani); shadi ca nã nveastã sum curunã (stifani); mã-sa nu vru s-bagã a doaua oarã curuna
(expr: s-mãritã andoaua oarã); eara noapti sh-fãrã lunã, nj-eara fricã stimtul s-nu spunã cã earam fãrã curunã (nincurunatã, niloatã, nimãrtatã); lj-bãgarã curuna a featãljei (u mãrtarã feata)
§ cãrunã1 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu curunã1)
§ crunã1 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – (unã cu curunã1)
ex: mãni va lã bãgãm crunili pri cap
(expr: va lji ncurunãm); i Filip s-lja cu crunã?
(expr: si ncurunã?); vinji sh-sora-al Noti, cruna
(expr: nveasta noauã), deaspirã di-sh plãmsi sh-luna
§ ncurun (ncu-rúnŭ) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-náĭ), ncurunam (ncu-ru-námŭ), ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncuruna-ri/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) – bag curunã pri caplu-a meu i a unui altu om; (preftul sh-nunlu) bagã curuna (la bisearicã) pri caplu-a unui ficior sh-a unei featã (tsi vor sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji) shi-lj leagã s-hibã bãrbat shi muljari nãintea-al Dumnidzã; (ficiorlu) s-leagã (si sã nsoarã) nãintea-al Dumnidzã cu-unã featã tra s-u lja trã muljarea cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; (feata) s-leagã (si s-mãritã) nãintea-al Dumnidzã cu-un ficior tra s-lu lja trã bãrbatlu cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; ncrun, ãncurun, ãncrun, ãnsor (ti ficior), nsor, mãrit (ti featã)
isozmã
isozmã (i-sóz-mã) sf isozmati/isozmate (i-sóz-ma-ti) – atsea tsi s-fatsi cãndu doi tiniri (unã featã sh-un ficior) sh-da zbor shi s-leagã tra si ncrunã, di-aradã n fatsa-a preftului; semnul (lucrul, nelu, fluriili, etc.) tsi s-da a unei featã di partea-a unui ficior, ca unã soi di arvunã (zbor), cã va si nsoarã cu ea; tsirimonja (multi ori di preftu la bisearicã) shi ziafetea tsi s-fatsi (cu soi shi oaspits, acasã i la hani) cãndu doi tiniri sh-da zborlu si s-lja; isozmatã, ishazmati, arvunã, arãvoanã
{ro: logodnă}
{fr: fiançailles, accordailles}
{en: betrothal, engagement}
ex: earam sh-noi la isozma a frati-njui; featsirã isozma
§ isozmatã (i-sóz-ma-tã) sf isozmati/isozmate (i-sóz-ma-ti) – (unã cu isozmã)
ex: aeri featsim isozmata a sor-meai
§ ishazmati (i-shĭáz-ma-ti) sf pl – (unã cu isozmati)
§ isusescu (i-su-sés-cu) (mi) vb IV isusii (i-su-síĭ), isuseam (i-su-seámŭ), isusitã (i-su-sí-tã), isusiri/isusire (i-su-sí-ri) – (ca pãrinti) dau zborlu cã ficiorlu-nj va si nsoarã cu unã featã; (ca pãrinti) dau zborlu cã feata-nj va s-mãritã cu-un ficior; (featã sh ficior) dãm zborlu (nã ligãm cu-unã arãvoanã, semnu, nel, isozmã) cã va nã lom (va nã ncrunãm); dau arãvoanã; alãxescu nealili; iusescu, arãvunjisescu; (fig: isusescu = ndreg, uidisescu, bag pi-aradã, armãtusescu, stulsescu ca un ficior (featã) isusit)
{ro: logodi}
{fr: (se) fiancer}
{en: become engaged, betroth}
ex: mi isusii asearã; isusi feata-lj cu cu un ficior pripsit, avut sh-di soi; s-isusirã di cu njits; vidzu tsi nu vidzu, sh-u isusi pi hiljlu di amirã; nvitsai, cã ti isusish, ãlj dzãsi feata; lu-avea isusitã pi unã featã di-avut
§ isusit1 (i-su-sítŭ) adg isusitã (i-su-sí-tã), isusits (i-su-sítsĭ), isusiti/isusite (i-su-sí-ti) – (ficior, featã) tsi sh-ari datã zborlu si s-lja ca bãrbat sh-muljari; tsi ari alãxitã nealili cu-unã featã (cu-un ficior)
{ro: logodit}
{fr: fiancé}
{en: engaged, betrothed}
ex: cãpitãnjli isusiti (fig: ndreapti, uidisiti, bãgati tu-aradã); shadi feata singurã, singurã sh-isusitã (fig: ndreaptã, armãtusitã ca unã featã isusitã)
ljertu
ljertu (ljĭér-tu) (mi) vb I ljirtai (ljir-táĭ), ljirtam (ljir-támŭ), ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtari/ljirtare (ljir-tá-ri) – nu lj-u voi a unui tr-atseali tsi nj-ari faptã (shi-lj li agãrshescu); nu-lj fac tsiva a atsilui tsi-nj stipseashti; nu mata caftu sã-nj si plãteascã nãpoi unã borgi tsi-nj si cadi; simbãtsescu;
(expr:
1: lu ljirtã Dumnidzã = l-lo Dumnidzã, lji ncljisi ocljilj trã totna, muri;
2: ljirtatlu = atsel tsi fu ljirtat di Dumnidzã, tsi muri, mortul;
3: Dumnidzã s-lu ljartã = zbor tsi s-dzãtsi la moartea-a unui, rigeaea ca Dumnidzã s-lji ljartã a mortului, amãrtiili tsi-ari faptã tu banã;
4: mi ljertu cu pãrintsãlj, cu soea, cu fratslji, etc. = mi dispartu di (nj-ljau sãnãtati di la) pãrintsã, soi, frats, etc. cãndu fug ti multu chiro, cãndu mor pãrintsãlj, etc.;
5: mi ljertu di-un lucru = mi dispartu di-un lucru, nj-cher umutea di la un lucru, dusi, lu-agãrshescu;
6: nj-ljau ljirtari cu cariva = lu ljertu sh-mi ljartã cãndu nã dispãrtsãm (di tsi n-avem faptã un a altui), cã nu sã shtii ma s-nã videm altãoarã;
7: ljirtari nu-ari = nu-ari ascãpari; simbãtsiri)
{ro: ierta}
{fr: pardonner}
{en: forgive}
ex: dupã-atseali tsi-lj feci, nu va mi ljartã vãrãoarã; di oara aestã mi ljirtã; oara-aestã, dzãsi, ti ljertu, ma s-ts-adunj mintea cu tini; nu vã ljertu pãnã s-nu njirdzets s-adutsets atsea prici; scoasirã vlãstari shi acshitsi-lj si ljirtarã picatili; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; dupã tsi s-ljirtã cu
(expr: dupã tsi sh-lo sãnãtati di la) pãrintsãlj shi fratslj-a lui; lu ljirtã di (nu-lj mata caftã s-lj-u plãteascã nãpoi) borgea tsi avea s-lja; ljartã-ti di nãs
(expr: agãrsha-l, dusi, lja-ts umutea di la el); s-ljirtã
(expr: s-dispãrtsã) amirãlu di cãni; l-ljirtã Dumnidzã
(expr: du-si, muri); Dumnidzã s-lu ljartã, cã nu fu un om arãu
§ ljirtat (ljir-tátŭ) adg ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtats (ljir-tátsĭ), ljirtati/ljirtate (ljir-tá-ti) – tsi nu va-lj si facã tsiva trã stepsul tsi featsi; tsi nu-lj si caftã s-plãteascã nãpoi unã borgi; simbãtsit
{ro: iertat}
{fr: pardonné}
{en: forgiven}
ex: atumtsea picatili a tali va s-hibã ljirtati; ljirtati s-hibã tuti; s-nu ishim di grailu cu limba di moarti a ljirtatlui pãrinti
(expr: a pãrintilui tsi easti mortu); feata a mea, ljirtata
lot
lot (lótŭ) sn loturi (ló-turĭ) – cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lotã, lutãrii, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, clir; (fig: lot = tihi, soarti, scriatã, etc.)
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: nji cãdzu tu lot (amintai lutãria; nj-fu tihea s-amintu)
§ lotã (ló-tã) sf loti/lote (ló-ti) – (unã cu lot)
ex: lj-ishi lota (fu aleptu, amintã); tu lotea-a mea fu ayinja, tu a frati-njui casa
§ lahno (lah-nó) sm lahnadz (lah-nádzĭ) – (unã cu lot)
§ lãhmã (lãh-mắ) sm lãhmadz (lãh-mádzĭ) – (unã cu lot)
ex: feata dzãtsi s-arcats lãhmãlu (s-arcats shcurtitsa, cioplu, clirlu; s-trãdzets lutiria)
§ lutãrii/lutãrie (lu-tã-rí-i) sf lutãrii (lu-tã-ríĭ) –
1: unã soi di-agioc iu cati om, dit unã buluchi mari di oaminj, lja (lj-si da) prota cãti un tischire cu-un numir ngrãpsit pri el, deapoea s-aleadzi un numir, fãr si sã shtibã dininti cari numir va s-aleagã, shi, tu soni, omlu tsi tihiseashti s-aibã tischirelu cu-aestu numir va s-amintã un lucru (di-aradã paradz);
2: cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) prit cari s-aleadzi, dupã cum ãlj cadi tihea, un om dit unã parei mari di oaminj; lotãrii, lot, lotã, lahno, lãhmã, shcurtitsã, ciop, clir
{ro: loterie, lot, soartă}
{fr: loterie, lot, sort}
{en: lottery, fate}
ex:
§ lotãrii/lotãrie (lo-tã-rí-i) sf lotãrii (lo-tã-ríĭ) – (unã cu lutãrii)
meu
meu (a méŭ) pr pos a mea (a meá) shi a meaea (a meá-ĭa), a mei (a méĭ), a meali/meale (a meá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui tsi ari un lucru; zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel tsi zburashti; a njeu, a mel, nju
{ro: meu, al meu}
{fr: mon, le mien}
{en: mine}
ex: nuclu-a meu s-uscã; nearcã-a mea mi ncaci; earba nu-i a mea, livãdzli suntu-a meali; oaspitslj-a mei vinjirã; easti a mea banã; di partea-a meaea (mea, meauã) pots s-fudz; dupã moartea-a meaea (a mea); a meali nu vinjirã
§ a miui (a mi-úĭ) pr pos a miljei (a mi-ljĭéĭ), a mior (a mi-órŭ), a milor (a mi-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a meu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al meu}
{fr: le mien}
{en: ours}
ex: a suflitlui a miui (atsel a meu); a casãljei a miljei (atsea a mea) ãlj deadirã foc; a fratslor a mior (atsei a mei; icã, a fratslor a mei); li ded a featilor a milor (atseali a meali)
§ mu3 (-mú) shi m (-m) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a meu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) –
ex: of! of! caplu-mu (mu = a meu); Dumnidzale-mu (mu = a meu), agiutã-nj; tsi nj-adari, bãrbate-m (m = a meu)?; lea, dado-m (m = a mea) yinu s-ti bash!
§ a mel (a mélŭ) pr pos a meauã (a meá-ŭã), a melj (a méljĭ), a meali/meale (a meá-li) – (unã cu a meu)
ex: pãrãmithlu a mel; fratili a mel nu mi va; a mel vinji singur; si-nj ti-aduc la casa-a meauã; dã-nj frãmtea a tauã, pirushana-a meauã; lea, moasha-a meauã
§ a milui (a mi-lúĭ) pr pos a miljei (mi-ljĭéĭ), a miljor (mi-ljĭórŭ), a milor (a mi-lórŭ) (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a mel”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – (unã cu a miui)
ex: lj-u deadirã a ficiorlui a milui (atsel a meu); a miljor (a-atsilor a mei) nu lã pãru ghini; a milor (a-atsilor a meali) dzã-lã s-nu s-minã di-aoa
§ a njeu (a njĭéŭ) pr pos a nja (a njĭá), a njei (a njĭéĭ), a njali/njale (a njĭá-li) shi nj2 (-njĭ) pr pos invar – (unã cu a meu)
ex: nu-nj vidzush gionili a njeu?; a njei ascãparã di bileadz; suflitu-nj trimbura (-nj = a meu; icã scriat suflitlu nj-trimbura, nj- easti pr pirs I = nji, a njia); inima-nj (nj = a mea) acãtsã sã-nj batã (nj = a njia); cãtse, Hriste-nj (nj = a meu), nu nj-alash (nj = a njia) soea s-intrã?; oili-nj li tumshu (-nj = a meali; icã scriat oili nj-li tumshu, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, trã mini); sotsli-nj vinjirã trã numã-acasã (-nj = (sotslji) a mei; icã scriat sotslji nj-vinjirã, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, la mini); di mãrata-nj (nj = a mea), njilãea-ti
ndriptati/ndriptate
ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) sf ndriptãts (ndrip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-adu-cheashti omlu cã fatsi, cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã unã strãmbãtati; driptati, driptaticã, ndreptu, dichi, hachi, aver;
(expr:
1: lj-dau ndriptati a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea, nu suntu strãmbi icã minciu-noasi;
2: am ndriptati = atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi; minduescu ghini;
3: lj-fac ndriptati a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari sh-mirimitisescu nindrip-tatea tsi lj-u-am faptã altãoarã)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: nãs lã spusi ndriptatea (tsi easti ndreptu, averlu); vrea s-da ndriptati (ndreptu) a hãngilui; ndripta-tea (ndreptul a omlui) easi prisuprã ca untulemnul pri apã; cu ndriptati, mori di foami tu lumea-aistã; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu; ari ndriptati
(expr: dzãtsi dealihea, mindueashti ghini, cum lipseashti)
§ driptati/driptate (drip-tá-ti) sf driptãts (drip-tắtsĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: driptatea eara cu noi
§ driptaticã1 (drip-tá-ti-cã) sf driptatitsi/driptatsitse (drip-tá-ti-tsi) – (unã cu ndriptati)
§ dreptu1 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
§ ndreptu1 (ndrép-tu) sn ndrep-turi (ndrép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: ndreptu (ndriptati) ai, ma nu-ai ti loari tsiva; au ndreptu (ndriptati) cãndu spun; muljari-sa avea ndreptu (ndriptati)
§ andreptu1 (an-drép-tu) sn andrepturi (an-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: avea andreptu (ndriptati)
§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts
{ro: drept}
ntreb
ntreb (ntrébŭ) (mi) vb I ntribai (ntri-báĭ), ntribam (ntri-bámŭ), ntribatã (ntri-bá-tã), ntribari/ntribare (ntri-bá-ri) – caftu cu zborlu tra sã-nj si da apandisi ti un lucru tsi nu-l shtiu; ãntreb, antreb;
(expr: si ntreghi sh-cãrliglu = s-caftsã minti di la cari tsi s-hibã; minduea-ti ghini)
{ro: întreba, interoga}
{fr: interroger, demander}
{en: ask, question}
ex: ntribai din casã n casã pãnã s-v-aflu; tsi mi ntreghi? nu earai sh-tini aclo?; ntribãndalui, agiundzi n Poli; si ntribari ea trã mini; sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi
(expr: caftsã-lj mintea a curi tsi s-hibã)
§ ntribat (ntri-bátŭ) adg ntribatã (ntri-bá-tã), ntribats (ntri-bátsĭ), ntribati/ntribate (ntri-bá-ti) – (atsel) tsi-lj si caftã unã apandisi ti un lucru; (lucrul) trã cari s-caftã unã apandisi; ãntribat, antribat
{ro: întrebat, interogat}
{fr: interrogé, demandé}
{en: asked, questioned}
§ ntribari/ntribare (ntri-bá-ri) sf ntribãri (ntri-bắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ntreabã; cãftari tsi s-fatsi (s-bagã) cu zborlu; ãntribari, antribari;
(expr: ntribarea nu-aspardzi (nu cãrteashti) = nu-i tsiva cã ntribãm)
{ro: acţiunea de a întreba; întrebare}
{fr: action d’interroger, de demander; question}
{en: action of asking a question; question}
ex: cara-l vidzurã cã fatsi ahtari ntribari; ntribarea cãrtiri nu ari; ntribari va lucrul aestu?; aistã nu pot s-u fac, fãrã ntribarea-a tatã-njui; agiumsi cu ntribarea n mardzinea-a loclui; cu ntribarea agiundzi shi n Poli; cu ntribarea sh-cu imnarea, agiundzi la poarta di pãlati a soarilui
§ nintribat (nin-tri-bátŭ) adg nintribatã (nin-tri-bá-tã), nintribats (nin-tri-bátsĭ), nintribati/nintribate (nin-tri-bá-ti) – (om) cari nu easti ntribat; (lucru) trã cari nu s-ari ntribatã); neantribat
{ro: neîntrebat, neinterogat}
{fr: qui n’est pas interrogé, qui n’est pas demandé}
{en: who is not asked, not questioned}
ex: el nu zburashti nintribat (fãrã ta s-hibã ntribat)