DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduc

aduc (a-dúcŭ) vb III shi II adush (a-dúshĭŭ), adutseam (a-du-tseámŭ) shi atseam (a-tseámŭ), adusã (a-dú-sã), adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tseá-ri) shi atseari (a-tseá-ri) – ljau (portu) un lucru cu mini cãndu mi duc iuva (tra s-lu tsãn cu mini icã s-lu dau a unui); portu, ljau, duc cu mini;
(expr:
1: nj-aduc aminti = thimisescu;
2: nj-u-aduc cu… = escu unã soi cu…, undzescu cu…;
3: hiu adus (di/tu pãltãri) = hiu cu pãltãrli aplicati, dip canda am un cusor; escu ncusurat, cãmbur, gãrbuv, zglob, gribos, cushal, etc.;
4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun;
5: lu-aduc pi imani = l-fac s-aducheascã;
6: lu-aduc pi cali = l-cãndãrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu mintea, etc.)
{ro: aduce, transporta}
{fr: porter}
{en: bring, carry}
ex: ca s-nu-adutsearim pãnã mãni; adusi apã aratsi di la fãntãnã; adu tisãdzli; mãni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi jali; pri tini-aminti ti-adutsea
(expr: ti timisea); nj-aduc aminti di tini; sh-u-adutsi
(expr: undzeashti) cu mini tu fatsã; ma multu pri ursã sh-u-adutsea
(expr: sh-undzea) ca di pri om; adu-ti
(expr: poartã-ti) ca om; nu s-adutsi n cali
(expr: nu pots s-lu cãndãrseshti, nu pots s-lj-alãxeshti mintea) ne cu-arãulu, ne cu ghinili

§ adus (a-dúsŭ) adg adusã (a-dú-sã), adush (a-dúshĭ), adusi/aduse (a-dú-si) – loat (purtat) cu mini cãndu mi duc iuva; dus cu mini; purtat, loat
{ro: adus, transportat}
{fr: porté}
{en: brought, carried}
ex: easti adusã
(expr: ncusuratã) di pãltãri

§ adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) sf adutsiri (a-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi tsiva; loari (purtari) cu mini cãndu mi duc iuva; adutseari, loari, purtari, thimisiri
{ro: acţiunea de a aduce, de a transporta; aducere, transport}
{fr: action de porter, de transporter; transport}
{en: action of bringing, of carrying; transportation}

§ adutsea-ri/adutseare (a-du-tseá-ri) sf adutseri (a-du-tsérĭ) – (unã cu adutsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afendi

afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz

§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa

§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!

§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?

§ afendilji/afendilje (a-fen-dí-lji) sf afendilj (a-fen-díljĭ) – (unã cu afindilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agruljauã

agruljauã (a-gru-ljĭá-ŭã) sf agruljei (a-gru-ljĭéĭ) – arburic, nicriscut di oaminj, cu schinj, cu frãndzãli tsi au unã hromã ca di-asimi, lilici galbini pi dinãuntru, cu-anjurizmã mushatã, fructi njits, acri, cu oasi ca di masinã; dzindzifchiu
{ro: măslin sălbatic}
{fr: olivier sauvage}
{en: wild olive tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agurliu

agurliu (a-gur-líŭ) adg, adv agurlii (a-gur-lí-i), agurlii (a-gur-líĭ), agurlii (a-gur-líĭ) – tsi easti lugursit ca semnu bun; tsi adutsi tihi; cu tihi; hãirlãtcu, hãirlãtic, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}
{en: auspicious}
ex: frati-nju easti multu agurliu (cu tihi); parãlu dit pita di Ayiu-Vasili easti agurliu (semnu bun, cã va hibã cu tihi anlu tsi yini)

§ ugurliu (u-gur-líŭ) adg ugurlii (u-gur-lí-i), ugurlii (u-gur-líĭ), ugurlii (u-gur-líĭ) – (unã cu agurliu)
ex: vinji ugurliu (cu tihi) tu casa-a mea, nj-njergu lucrili ambar; nu-nj fu ugurlii (bunã, cu tihi) dutsearea la el

§ aguri/agure (a-gú-ri) invar – semnu bun; tihi bunã; (s-hibã) cu tihi; uguri, agurliu, ugurliu, hairlãtica
{ro: cu noroc}
{fr: augure, auspice}
{en: augur, lucky sign}
ex: di cãndu intrã nãsã n casã, lj-njardzi aguri (lucrili lj-si duc ambar); nj-inshi cu stamnili mplini, easti aguri (semnu bun, cu tihi)

§ uguri/ugure (u-gú-ri) invar – (unã cu aguri)
ex: nj-inshi uguri n cali (semnu bun, cu tihi); lj-si featsi uguri (lj-fu semnu bun, lj-ishi trã bunã)

§ ugurlitica (u-gur-lí-ti-ca) adv – s-hibã cu tihi, sãnãtati; s-njargã lucrili mbar; hairlãtica, hairlitca, hairlitica, hairula
{ro: cu noroc!}
{fr: à votre santé!}
{en: to your health!, cheers!}
ex: ugurlitica (cu tihi) s-tsã hibã fapta tsi fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ahnoatã

ahnoatã (ah-nŭá-tã) sf ahnoati/ahnoate (ah-nŭá-ti) shi ahnots (ah-nótsĭ) – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu cariva adilji; hnoatã, honoatã, anasã, adiljatic, adiljari, suflari, suluchi
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}

§ hnoatã (hnŭá-tã) sf hnoati/hnoate (hnŭá-ti) shi hnots (hnótsĭ) – (unã cu ahnoatã)
ex: lj-anjurzeashti hnoata (adiljaticlu)

§ honoatã (ho-nŭá-tã) sf honoati/honoate (ho-nŭá-ti) shi honots (ho-nótsĭ) – (unã cu ahnoatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alj

alj (áljĭŭ) sn alji/alje (á-lji) – plantã irboasã cu frãndzãli lundzi sh-suptsãri (ca apali), cu-unã anjurizmã ahoryea tsi, cãndu easti tinirã, sh-u-adutsi multu cu tseapa veardi shi, multi ori, s-mãcã ashi cum easti veardi cu tuti frãndzã; partea dit aestã plantã, ca unã tseapã, tsi s-aflã tu loc, cari s-usucã sh-dãnãseashti tut anlu (adrat di ma multi pãrtsã, cãtsãlj, cari s-curã di peaji shi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã anjurizmã shi nustimadã ahoryea); (fig:
1: alj = om arãu; expr:
2: cãtsãl di alj = unã parti dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã cheali, tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
3: alj chisat = alj chisat tu hãvani amisticat cu puscã shi sari tsi s-adavgã la ndauã gheli, mãcãruri;
4: ne alj mãcã, ne gura lj-amputi = tsi dzãtsi cã nu-ari nitsiun stepsu (cu tuti cã el stipseashti);
5: ca pusca cu aljlu = sã ncaci multu, ca cãnili cu cãtusha)
{ro: usturoi}
{fr: ail}
{en: garlic}
ex: dzatsi frats ndzãminats, sh-tr-unã groapã ngrupats (angucitoari: aljlu); chiseadzã alj tu hãvani; alj mãts, gura va ts-amputã; greclu, sh-arhundu s-hibã, alj va mputã; dã-nj dauã hiri di alj; aljili criscurã tora; l-vidzush aljlu-aestu? (fig: aestu om arãu, aestu turcu?); nu pot s-lji ved aljlji (fig: oaminjlj-arãi, turtsãlj, uvreilji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã