DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghistru

anghistru (an-ghís-tru) sn anghistri/anghistre (an-ghís-tri) – cãrliglu njic cari (acãtsat la un capit di cioara ligatã di-un puljan), s-arucã tu apã tra si s-acatsã peshti; cãrlig cu cari araftsãlj acatsã lucrili tri cuseari; grip, grep, unjitsã, vlac
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher; croc, crochet, hameçon}
{en: angling rod; hook, fish-hook}
ex: acatsã stranjili tsi cusea cu-un anghistru; mi dush la-arãu di-acãtsai peshti cu anghistrul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arnjaco

arnjaco (ar-njĭa-có) sm arnjacadz (ar-njĭa-cádzĭ) – cheali di njel;
(expr: l-deadi arnjacolu; ãlj lom arnjacolu = muri, ari moartã, sh-deadi chealea-a preftului, sh-alãsã chealea)
{ro: piele de miel}
{fr: peau d’agneau}
{en: lamb skin}

§ arnãpochi/arnãpoche (ar-nã-pó-chi) sf arnãpochi (ar-nã-póchĭ) – lãnã di njel; njits, njitsã
{ro: lână de miel, miţ}
{fr: laine agneline}
{en: lamb wool}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpisteari/cãpisteare

cãpisteari/cãpisteare (cã-pis-teá-ri) sf cãpisteri (cã-pis-térĭ) – unã cupanji njicã tu cari sã ntsearnã fãrina shi s-frimintã aloatlu; loclu (dulapea) iu s-tsãni aestã cupanji; cupanji, cupanã, cupãnjitsã, copan;
(expr:
1: cãt am tu cãpisteari = cã va s-pot, cãt va mi tsãnã puterli;
2: fãrã bubotã (pãni) tu cãpisteari; lã cadi shoariclu, shi sh-frãndzi nãrli n cãpisteari = suntu multu oarfãnj, ftohi; nu-aui tsi s-mãcã cã, ma s-cadã shoariclu tu cãpisteari, nu va da di fãrinã sh-va sh-frãngã narea)
{ro: albie mică de făcut pâine}
{fr: petite auge, maie, huche à farine}
{en: small kneading trough}
ex: cãpistearea easti ma njicã di cupanji shi easti ti frimintari aloat; intrã feata n cãpisteari, s-nã facã nã turtã cu meari; hai du-ti shi lja aloatlu din cãpisteari; lja din cãpisteari niheamã pãni; tu cãpisteari nitsi mãshcãturã di pãni, nitsi un hir di fãrinã; oaminj scãdzuts, oarfãnj, fãrã bubotã tu cãpisteari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupanji/cupanje

cupanji/cupanje (cu-pá-nji) sf cupãnj (cu-pắnjĭ) – unã soi di cuvã putsãn apus ma lungu shi largu tu cari s-bagã apã tra si s-aspealã stranji; unã soi di cuvã mari sh-lungu adrat cãtivãrãoarã di cheatrã, ma multili ori di lemnu (i) tu cari s-bagã apã tra s-adapã prãvdzãli, (ii) tu cari cadi shi s-adunã apa di la shoput i izvur, multi ori trã beari; cãpistearea tu cari si s-frimintã pãnea; cupanã, copan, cupãnjitsã, cãpisteari;
(expr:
1: intru tu cupanji = nchisescu s-lau stranjili;
2: l-bag tu cupanji = lu scaldu, lu-aspel)
{ro: albie}
{fr: auge de bois}
{en: wood trough}
ex: cupanji trã lari stranji; cupanja u bãgã pri dintsã shi cãfta s-bagã apã nãuntru; shoputlu cu cupãnjli; biu trei cupãnj di apã; mprumutai cupanja (cãpistearea) di la vitsinã tra s-fac pãni; bagã caplu tu cupanji calu, shi s-tradzi nãpoi; apa totna va s-toarnã, iu lj-eara cupanja veaclji

§ cupanã (cu-pá-nã) sf cupãnj (cu-pắnjĭ) – (unã cu cupanji)

§ cupãnjitsã (cu-pã-njí-tsã) sf cupãnjitsã (cu-pã-njí-tsã) – cupanji njicã, copan
{ro: albie mică}
{fr: petite auge}
{en: small trough}

§ copan2 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – cupanji njicã, cupãnjitsã, cãpisteari
{ro: albie mică}
{fr: petite auge}
{en: small trough}
ex: frimintã tu copan (cãpisteari); tu copan apreasi aloatlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã