DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aglistur

aglistur (a-ghlís-turŭ) vb I aglisturai (a-ghlis-tu-ráĭ), aglisturam (a-ghlis-tu-rámŭ), aglisturatã (a-ghlis-tu-rá-tã), aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-rá-ri) – mi min lishor fãrã s-njishcu cicioarli sh-fãrã cheadits pristi unã fatsã nyilicioasã; alunic, lunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci, arãchiushur, aruchiushur, aruchishur, archiushur, archishur, alãchiushur, arãchish
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}

§ aglisturat (a-ghlis-tu-rátŭ) adg aglisturatã (a-ghlis-tu-rá-tã), aglisturats (a-ghlis-tu-rátsĭ), aglisturati/aglisturate (a-ghlis-tu-rá-ti) – tsi ari alunicatã pristi unã fatsã nyilicioasã; alunicat, lunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rãgucit, rugucit, arãchiushurat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, arãchishat
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-rá-ri) sf aglisturãri (a-ghlis-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aglisturã; alunicari, lunicari, arunicari, arudicari, arãguciri, rãguciri, ruguciri, arãchiushurari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, arãchishari
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alunic

alunic (a-lú-nicŭ) vb I alunicai (a-lu-ni-cáĭ), alunicam (a-lu-ni-cámŭ), alunicatã (a-lu-ni-cá-tã), alunicari/alunicare (a-lu-ni-cá-ri) – mi min lishor fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchishur, arãchiushur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: alunicai (aruchishurai) tu neauã; mãndzãli alunicã (s-minã lishor, archishurã) cãtrã hima; alunicã (arudicã) pri gãrgãlan

§ alunicat (a-lu-ni-cátŭ) adg alunicatã (a-lu-ni-cá-tã), alunicats (a-lu-ni-cátsĭ), alunicati/alunicate (a-lu-ni-cá-ti) – tsi s-ari minatã fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pri unã fatsã nyilicioasã; arãchiushurat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archi-shurat, alãchiushurat, arãchishat, aglisturat, arunicat, arudicat, arãgucit, rãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ alunicari/alunicare (a-lu-ni-cá-ri) sf alunicãri (a-lu-ni-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu alunicã; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, arãchiushurari, archiushurari, archi-shurari, alãchiushurari, aglisturari, arunicari, arudicari, arãguciri, rãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

§ alunicos (a-lu-ni-cósŭ) adg alunicoasã (a-lu-ni-cŭá-sã), alunicosh (a-lu-ni-cóshĭ), aluni-coasi/alunicoase (a-lu-ni-cŭá-si) – (loc) tsi alunicã; (loc) iu poati s-alunicã cariva
{ro: alunecos}
{fr: glissant}
{en: slippery}

§ alunicãturã (a-lu-ni-cã-tú-rã) sf alunicãturi (a-lu-ni-cã-túrĭ) – loc iu pots s-alunits lishor (cã vrei i cã nu vrei!); atsea tsi fatsi omlu cãndu alunicã; arunicãturã, arãgoci, rãgoci, rugoci, arãchish, arãchiushur
{ro: alunecuş, polei}
{fr: glissoir, verglas}
{en: slide, glazed frost}

§ arunic (a-rú-nicŭ) vb I arunicai (a-ru-ni-cáĭ), arunicam (a-ru-ni-cámŭ), arunicatã (a-ru-ni-cá-tã), arunicari/arunicare (a-ru-ni-cá-ri) – (unã cu alunic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãchiushur1

arãchiushur1 (a-rã-chĭú-shĭurŭ) vb I arãchiushurai (a-rã-chĭu-shĭu-ráĭ), arãchiushuram (a-rã-chĭu-shĭu-rámŭ), arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) – mi min lishor (arunic) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchi-shur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, alunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci;
(expr: u-arãchiushur tu gurã (tu gãrgãlan) = u trec mãcarea (apa, yinlu, etc.) prit gurã, multi ori fãrã s-u-ameastic ghini, shi u ngljit)
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: bãgã carnea n gurã shi u-arãchiushurã (u-alunicã) dinãoarã

§ arãchiushurat (a-rã-chĭu-shĭu-rátŭ) adg arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurats (a-rã-chĭu-shĭu-rátsĭ), arãchiushurati/arãchiushurate (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ti) – tsi s-ari minatã lishor (ari arudicatã) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchishat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, aglisturat, alunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ arãchiu-shurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) sf arãchiu-shurãri (a-rã-chĭu-shĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãchiushurã cariva; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, aglisturari, alunicari, arunicari, arudi-cari, arãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

§ aruchiushur1 (a-ru-chĭú-shĭurŭ) vb I aruchiushurai (a-ru-chĭu-shĭu-ráĭ), aruchiushuram (a-ru-chĭu-shĭu-rámŭ), aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu arãchiushur1)
ex: lj-aruchiushura din gurã ca mãrgãritãri; s-afla cu dauã cicioari nãpoi, ahãntu multu aruchiu-shura

§ aruchiushurat (a-ru-chĭu-shĭu-rátŭ) adg aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurats (a-ru-chĭu-shĭu-rátsĭ), aru-chiushurati/aruchiushurate (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu arãchiushurat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clãtin

clãtin (clã-tínŭ) (mi) vb I clãtinai (clã-ti-náĭ), clãtinam (clã-ti-námŭ), clãtinatã (clã-ti-ná-tã), clãtinari/clãtinare (clã-ti-ná-ri) – mi min dipriunã di-unã parti sh-di-alantã; fac tsiva si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; lu-ascutur un pom tra s-lji cadã poamili; min, njishcu, ascutur
{ro: (se) clătina}
{fr: remuer, secouer}
{en: stir, move, shake}
ex: nitsi frãndza nu s-clãtinã (nu s-minã); clãtinã (minã, ascuturã) caplu, cãndu vidzu tsi s-fatsi

§ clatin (clá-tinŭ) (mi) vb I clãtinai (clã-ti-náĭ), clãtinam (clã-ti-námŭ), clãtinatã (clã-ti-ná-tã), clãtinari/clãtinare (clã-ti-ná-ri) – (unã cu clãtin)
ex: s-clatinã shi-lj yini s-cadã di mprostu

§ clãtinat (clã-ti-nátŭ) adg clãtinatã (clã-ti-ná-tã), clãtinats (clã-ti-nátsĭ), clãtinati/clãtinate (clã-ti-ná-ti) – tsi s-ari minatã ninti-nãpoi; minat, njishcat ascuturat
{ro: clătinat}
{fr: remué, secoué}
{en: stirred, moved, shaken}

§ clãtinari/clãtinare (clã-ti-ná-ri) sf clãtinãri (clã-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-clãtinã (s-clatinã)
{ro: acţiunea de a (se) clătina} {fr action de remuer, de secouer}
{en: action of stirring, of moving, of shaking}

§ cleatin (cleá-tinŭ) (mi) vb I clitinai (cli-ti-náĭ), clitinam (cli-ti-námŭ), clitinatã (cli-ti-ná-tã), clitinari/clitinare (cli-ti-ná-ri) – (unã cu clãtin)
ex: aushlu clitina caplu; s-cleatinã scara

§ clitinat (cli-ti-nátŭ) adg clitinatã (cli-ti-ná-tã), clitinats (cli-ti-nátsĭ), clitinati/cli-tinate (cli-ti-ná-ti) – (unã cu clãtinat)

§ clitinari/clitinare (cli-ti-ná-ri) sf clitinãri (cli-ti-nắrĭ) – (unã cu clãtinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

min

min (mínŭ) (mi) vb I minai (mi-náĭ), minam (mi-námŭ), minatã (mi-ná-tã), minari/minare (mi-ná-ri) – mut dit un loc tu altu; njishcu, duc, fug, portu, flitur, clatin, urnjescu, etc.
{ro: mişca}
{fr: bouger, mouvoir, mettre en mouvement}
{en: move}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); anarga s-minã (imnã) caljlji; minã-ti (fudz, du-ti) di-aoa; minãm (fliturãm) peatitsli tu vimtu; nu mi min (nu fug) di-aoa; frãndzili s-minã (fliturã) di vimtu; loclu s-minã (cutrimburã) asarnoaptea; lji si minã mãseili tuti; nu fu di cãbili s-lu min (s-lu mut, s-lu fac s-fugã, s-lu urnjescu dit loc); tsiva nu-l minã (tulburã) omlu aestu; furtuna sh-vimtul mina (clãtina) ponjlji

§ minat (mi-nátŭ) adg minatã (mi-ná-tã), minats (mi-nátsĭ), minati/minate (mi-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc tu altu; njishcat, dus, fudzit, purtat, fliturat, clãtinat, urnjit, etc.
{ro: mişcat}
{fr: bougé, mu, mis en mouvement}
{en: moved}

§ minari/minare (mi-ná-ri) sf minãri (mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-minã; njishcari, dutseari, fudziri, purtari, fliturari, clãtinari, urnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a mişca; mişcare}
{fr: action de bouger, de mouvoir, de mettre en mouve-ment; mouvement}
{en: action of moving}
ex: minarea i bunã

§ niminat (ni-mi-nátŭ) adg niminatã (ni-mi-ná-tã), niminats (ni-mi-nátsĭ), niminati/niminate (ni-mi-ná-ti) – tsi nu easti minat; tsi nu s-minã dit un loc tu altu; ninjishcat, nidus, nifudzit, nipurtat, nifliturat, niclãtinat, niurnjit, etc.
{ro: nemişcat; fix, imobil}
{fr: qui n’a pas bougé; fixé, immobil}
{en: unmoved, fixed, still, motionless}
ex: aviglja dzua sh-noaptea niminats di (shidea fãrã si s-minã) la poartã

§ niminari/niminare (ni-mi-ná-ri) sf niminãri (ni-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta tu-un loc shi nu s-minã dip; ninjishcari, nidutseari, nifudziri, nipurtari, nifliturari, niclãtinari, niurnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu mişca; nemişcare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njergu

njergu (njĭér-gu) vb III shi II njershu (njĭér-shĭu), njirdzeam (njir-dzeámŭ), njarsã (njĭár-sã), njardziri/njardzire (njĭár-dzi-ri) shi njirdzeari/njirdzeare (njir-dzeá-ri) –
1: mi min (mi duc, fug) dit un loc tu altu; alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri;
2: mi duc dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu); mi min (cu cicioarli), mi duc (pripadi); njeg, nergu, mi duc, mi min, mi njishcu, fug, imnu, alag, calcu, litescu, nchisescu, etc.
{ro: se duce, merge pe jos}
{fr: aller, marcher}
{en: go, walk}
ex: tini njarsish (ti dusesh) Sãmbãtã; noi aveam njarsã (n-aveam dusã) di Luni; nu njergu (mi duc) asãndzã; di dimneatsa njershu la fãntãnã; nu-lj njardzi (nu-lj si dutsi) lucrul uiguni; va njerdzi (yinj) cu mini?

§ njersu (njĭér-su) adg njarsã (njĭár-sã), njershi (njĭér-shi), njarsi/njarse (njĭár-si) –
1: tsi s-ari minatã dit un loc tu altu;
2: tsi s-ari dusã pripadi tu-un loc; njes, nersu, dus, minat, njishcat, vgat, imnat, cãlcat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, mers pe jos}
{fr: allé, marché}
{en: gone, walked}
ex: nu easti njarsã (nu s-ari dusã) di trei mesh la mã-sa

§ njardziri/njardzire (njĭár-dzi-ri) sf njardziri (njĭár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva njardzi (pri padi, s-dutsi) iuva; njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, minari, njishcari, vgari, alãgari, litiri, nchisiri (s-fugã), plicari, etc.
{ro: acţiunea de a se duce, de a merge pe jos; ducere, mergere}
{fr: action d’aller, de marcher}
{en: action of going, of walking}
ex: cu njardzirea (dutsearea, imnarea) ncoa, nclo, ascãpitã soarili; tu njardziri (dutseari) sh-tu turnari avum parti di furtunã pi Amarea Lai; tsi easti njardzirea (dutsearea) aestã la sculii?

§ njirdzeari/njirdzeare (njir-dzeá-ri) sf njirdzeri (njir-dzérĭ) – (unã cu njardziri)

§ njeg (njĭégŭ) vb III shi II njesh (njĭéshĭŭ), njam (njĭámŭ), njasã (njĭá-sã), njadziri/njadzire (njĭá-dzi-ri) shi njidzeari/njidzeare (nji-dzeá-ri) – (unã cu njergu)

§ njes (njĭésŭ) adg njasã (njĭá-sã), njesh (njĭéshĭ), njasi/njase (njĭá-si) – (unã cu njersu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn