DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

algã

algã (ál-gã) sf aldzi/aldze (ál-dzi) – numã datã la ma multi planti simpli (aplo, adrati mash dit unã tsilulã), tsi crescu tu apã dultsi icã nsãratã, tu loc vlãngos, pi pishtirei icã prit cripituri di pishtirei, pi truplu di arburi, au hromã veardi, njirlã icã vinitã (murnã); jaghinã, jeghinã, jibnacã, jegnã
{ro: algă (lintiţă)}
{fr: algues vertes, conferve, lentille d΄eau}
{en: algae, sea weed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argãvan

argãvan (ar-gã-vánŭ) sm argãvanj (ar-gã-vánjĭ) – arburi cu frãndzã uvali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oauãlor) criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argavan, arguvan, giurgiuvan, ghiurghiuvan, lila; (fig:
1: argãvan = mushat, anjurzitor ca argãvanlu; expr:
2: argãvanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu)
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
ex: sum nã aumbrã di-argãvan

§ argavan (ar-ga-vánŭ) sm argavanj (ar-ga-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ arguvan (ar-gu-vánŭ) sm arguvanj (ar-gu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ giur-giuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm giurgiuvanj (gĭur-gĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm ghiurghiuvanj (ghĭur-ghĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
ex: ghiurghiuvanlu mplin di albã floari; ghiurghiuvanjlji ncãrcats cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu
(expr: dashlu-a meu, mushatlu-a meu); moi lilici ghiurghiuvanã! (fig: moi, mushatã, ca lilicea di ghiurghiuvan!)

§ argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg argãvanlii/argãvanlie (ar-gã-van-lí-i), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ) – unã hromã niheam ca aroshi apreasã tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lilicea di-argãvan; alicã, alcã
{ro: stacojiu}
{fr: écarlate}
{en: scarlet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arivitclju

arivitclju (a-ri-vít-cljĭu) sm arivitclji (a-ri-vít-clji) – plantã tsi sh-u-adutsi cu fisuljlu i madzãrea, cu frãndzã piroasi, cu lilici di hromã albã-njirlã-vinitã, tsi fatsi pãstãlj cu-unã soi di simintsã (gãrnutsã) nuntru ca madzãrea, ma cama mãri; gãrnutsãli di la-aestã plantã tsi s-bagã tu mãcari, sãlatã icã s-mãcã fripti shi nsãrati; tseatsiri, niblibii, nibilbii, nibirbii, nibirbilj
{ro: năut}
{fr: pois chiche}
{en: chick pea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catsitã

catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã

§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)

§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cociuv

cociuv (có-cĭuvŭ) sm, sf cociuvã (có-cĭu-vã), cociuyi (có-cĭuyĭ), cociuvi/cociuve (có-cĭu-vi) – pulj njic di pãduri (cu dintana galbinã sh-peani lãi) tsi bati mushat; ma multi soi di pulj di pãduri tsi sh-u-aduc cu njerla; coshav, cojvu, njerlã, njirlã, nerlã, anjirlã, gãrãvelj, gãrvelj, grivelj; malin, mãlinj, mãlãnji
{ro: mierloi, mierlă}
{fr: merle mâle, merle}
{en: blackbird (male and female)}

§ coshav (có-shĭávŭ) sm, sf coshavã (có-shĭá-vã), coshavi (có-shĭávĭ), coshavi/coshave (có-shĭá-vi) – (unã cu cociuv)

§ cojvu (cój-vu) sm cojvi (cój-vi) – (unã cu cociuv)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrãvelj

gãrãvelj (gã-rã-véljĭŭ) sm gãrãvelj (gã-rã-véljĭ) – ma multi turlii di pulj di pãduri cu dintana galbinã, chipitoasã shi peanili lãi, lãi-verdzã ncljisi tsi sh-u-aduc cu mãlinjlu (njerla); gãrvelj, grivelj, cãrãvelj, njerlã (mascur), njirlã, nerlã, anjirlã, malin, mãlinj, mãlãnji; cociuv, coshav, cojvu; (fig: gãrãvelj = om tsi easti sumu-lai la fatsã)
{ro: mierloi, graur}
{fr: merle (mâle), étourneau, sansonnet, personne noirâtre}
{en: blackbird (male), starling}
ex: s-culcã njitslji gãrãvelj; sh-vãtãma, ca gãrãvelj

§ gãrvelj (gãr-véljĭŭ) sm gãrvelj (gãr-véljĭ) – (unã cu gãrãvelj)
ex: primuveara cu lãndurli yin shi gãrveljlji

§ grivelj (gri-véljĭŭ) sm grivelj (gri-véljĭ) – (unã cu gãrãvelj)

§ cãrãvelj (cã-rã-véljĭŭ) sm cãrãvelj (cã-rã-véljĭ) – (unã cu gãrãvelj)
ex: fustaneli lãi, cãrãvelj (ca hroma di cãrãvelj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligoaci/ligoace

ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) sf ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, tsi fac lãludz galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca tsiva umbreli cu coadã lungã; [Tachi Papahagi nu-l cunoashti ghini zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur: (i) plantã njicã (catsitã?) cu frãndzãli suptsãri shi ndreapti, sh-cu-unã singurã lili-ci njicã, albã tsi sh-u-adutsi cu-un chipur; (ii) agru-lilici njicã (?yioarã, manushachi, musahi?), mushat anjurzitoari, di-unã hromã vinitã, njirlã, trandafilii i albã tsi easi dit unã tseapã dit loc shi creashti pri cãmpu shi prit pãduri; (iii) lilici njicã tsi poati s-aibã ma multi hromi: galbinã, albastrã, vinjitã, aroshi, etc. criscutã di om tri mushuteatsã]
{ro: ghiocel; viorea; primulă}
{fr: perce-neige; violette; primevère}
{en: snow drop; violet; primrose}
ex: floari di ligoaci; ligoacea easti nã lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lila

lila (li-lá) sf lila (li-lá) – arburi cu frãndzã uvali criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argãvan, argavan, arguvan, ghiurghiuvan
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

malin

malin (má-linŭ) sm malinj (má-linj) – pulj njic di pãduri (cu dintana galbinã sh-peani lãi) tsi bati mushat; soi di pulj di pãduri tsi sh-u-adutsi cu njerla; mãlinj, mãlãnji; njerlã, njirlã, nerlã, anjirlã, gãrãvelj, gãrvelj, grivelj, cociuv, coshav, cojvu
{ro: specie de mierlă}
{fr: espèce de merle}
{en: species of blackbird}

§ mãlinj (mã-línjĭŭ) sm mãlinj (mã-línjĭ) – (unã cu mascurlu-a puljlui malin)

§ mãlãnji/mãlãnje (mã-lắ-nji) sf mãlãnj (mã-lắnjĭ) – (unã cu feamina-a puljlui malin)
ex: toamna mãlãnjli (njerlili) suntu grasi tr-atsea suntu cãftati di-avinãtori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã