§ ngãlbinescu (ngãl-bi-nés-cu) vb IV ngãlbinii (ngãl-bi-níĭ), ngãlbineam (ngãl-bi-neámŭ), ngãlbinitã (ngãl-bi-ní-tã), ngãlbiniri/ngãlbinire (ngãl-bi-ní-ri) – dau cu bueauã galbinã; s-dutsi bueaua tsi u-ari un lucru (shi s-fatsi niheamã ca galbinã) di itia cã sta multu tu soari (u lja soarili, u-acatsã soarili, s-fatsi galbinã i algheashti); (fig: ngãlbinescu = mi fac galbin (salbit) tu fatsã); gãlbinescu
{ro: îngălbeni, deveni palid la faţă}
{fr: jaunir, rendre jaune; changer de couleur, pâlir}
{en: become yellow, grow pale, change color, fade color}
ex: muma, tutã ngãlbini (s-featsi galbinã la fatsã); ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; frãndzãli ngãlbinirã (s-featsirã galbini, s-uscarã); si ngãlbini, s-featsi turtã di tsearã; li umplu zmeanili di fricã shi ngãlbini ca tseara; mãrata di muljari, cu cãt spunea shi grea, cu-ahãntu ngãlbinea

§ ngãlbinit (ngãl-bi-nítŭ) adg ngãlbinitã (ngãl-bi-ní-tã), ngãlbinits (ngãl-bi-nítsĭ), ngãlbiniti/ngãlbinite (ngãl-bi-ní-ti) – tsi sh-ari alãxitã hroma tu galbin; (fig: tsi s-ari faptu galbin, salbit tu fatsã); gãlbinit
{ro: îngălbenit, palid}
{fr: jauni, rendu jaune; pâli}
{en: who became yellow or pale, faded (color)}

§ ngãlbini-ri/ngãlbinire (ngãl-bi-ní-ri) sf ngãlbiniri (ngãl-bi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-fatsi galbin i salbit; gãlbiniri
{ro: acţiunea de a îngălbeni, de a deveni palid la faţă; îngălbenire}
{fr: action de jaunir; de pâlir}
{en: action of becoming yellow, of growing pale, of fading (color)}

§ gãlbinescu (gãl-bi-nés-cu) vb IV gãlbinii (gãl-bi-níĭ), gãlbineam (gãl-bi-neámŭ), gãlbinitã (gãl-bi-ní-tã), gãlbiniri/gãlbinire (gãl-bi-ní-ri) – (unã cu ngãlbinescu)
ex: gãlbinirã frãndzãli

§ gãlbinit (gãl-bi-nítŭ) adg gãlbinitã (gãl-bi-ní-tã), gãlbinits (gãl-bi-nítsĭ), gãlbiniti/gãlbinite (gãl-bi-ní-ti) – (unã cu ngãlbinit)

§ gãlbiniri/gãlbinire (gãl-bi-ní-ri) sf gãlbiniri (gãl-bi-nírĭ) – (unã cu ngãlbiniri)

§ gãlbiniturã (gãl-bi-ni-tú-rã) sf gãlbinituri (gãl-bi-ni-túrĭ) – luguria galbinã tsi sã scoati dit stumahi cãndu voami omlu
{ro: vomitură galbenă}
{fr: vomissement}
{en: vomiting}

§ gãlbinush1 (gãl-bi-núshĭŭ) adg gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi), gãlbinush (gãl-bi-núshĭ), gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – (unã cu gãlbinjor)
ex: earã ascãlnati gãlbinushi (cumãts galbini) di ghunã moali; gãljinã gãlbinushi (tsi da ca pi galbinã)

§ gãlbinush2 (gãl-bi-núshĭŭ) sn gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – partea galbinã tsi s-aflã tu mesea-a unui ou; gãlbineatsã; gãlbush, croc (di ou)
{ro: gălbenuş de ou}
{fr: jaune d’oeuf}
{en: yolk of eggs}
ex: lipsea s-bats shi ndauã gãlbinushi di oauã

§ gãlbush (gãl-búshĭŭ) sn gãlbushi/gãl-bushe (gãl-bú-shi) – (unã cu gãlbinush2)
ex: di la ou, gãlbushlu-nj platsi

§ gãlbineatsã1 (gãl-bi-neá-tsã) sf gãlbinets (gãl-bi-nétsĭ) – hroma galbinã (tsi u-ari un lucru, fatsa, etc.); (fig: gãlbineatsã = hroma tsi u-ari tu fatsã un tsi easti salbit)
{ro: gălbeneală; paliditate}
{fr: couleur jaune; pâleur}
{en: yellow; paleness, pallor}

§ gãlbineatsã2 (gãl-bi-neá-tsã) sf gãlbinets (gãl-bi-nétsĭ) – (unã cu gãlbinush2)

§ gãlbonj (gãl-bónjĭŭ) sm gãlbonj (gãl-bónjĭ) – unã soi di earbã tsi s-tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiumuniclui) cari fatsi lilici njits galbini sh-yimishi mãri tsi s-mãcã (cu chealea galbinã-veardi sh-tu mesi cu multi simintsã njits tsi pot sh-eali si s-mãcã); peapini, piponj, puponj, chirchira
{ro: pepene galben}
{fr: melon jaune}
{en: melon}
ex: mãcai gãlbonj

§ gãlbinari1/gãlbinare (gãl-bi-ná-ri) sf gãlbinãri (gãl-bi-nắrĭ) – lãngoari di hicat tsi s-aspuni cu ngãlbinirea-a chealiljei shi a ocljilor
{ro: gălbinare}
{fr: ictère}
{en: icterus, jaundice}
ex: gãlbinarea ti slãgheashti; dzãcu multu chiro di gãlbinari

§ gãlbinari2/gãlbinare (gãl-bi-ná-ri) sf gãlbinãri (gãl-bi-nắrĭ) – unã soi di earbã (cu lilici tsi da pi-unã hromã ca morcã) dit cari si scoati unã bueauã galbinã
{ro: gălbinare}
{fr: sarrette}
{en: a plant with purple flowers from which we obtain an yellow paint}
ex: floari sh-gãlbinari

28: nu mi-alasã inima = nu pot si stau shi s-nu-l fac un lucru, unã buneatsã; canda mi pindzi cariva tra s-lu fac un lucru;
29: mi-aumsi (ãnj njarsi) la inimã = ãnj featsi ghini, nj-si featsi chefea dupã cum u vream, mi-arãsi multu, ãnj featsi mari plãtseari;
30: nj-bag ciulichi la inimã = mi nvãrtushedz;
31: nj-si fatsi inima cãt un puric; nj-fudzi inima (di fricã); nj-arsari inima dit loc = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
32: nj-ljau inima n dintsã (sh-lu fac un lucru) = nj-yini greu, nj-easti fricã, ma-l fac lucrul;
33: nj-bag inima mpadi; nji s-arupi inima; nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, mi curmã njila;
34: mi mãshcã inima (buriclu) = mi doari stumahea, pãntica, mi mãshcã buriclu;
35: nu-nj si dutsi pãnea la inimã = mãc fãrã orixi, nu pot s-mãc, nu ved hãiri di mãcari;
36: nji si toarnã inima (di-agnos) = nj-yini-agunos di-un lucru, agnusescu;
37: lu-am (nj-easti) tu inimã; nj-lu va inima = l-voi, mi-ariseashti, tsãn la (voi s-lu am) un lucru;
38: nj-arãdi inima di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: inimă; suflet; miez, mijloc; curaj; dragoste; stomah; etc., etc.}
{fr: coeur; milieu; courage; inquiétude; amour; compassion; estomac; etc., etc.}
{en: heart; core, middle; courage, love; stomach; etc., etc.}
ex: bana pãpseashti cara s-nu batã inima; inima s-nj-u-alash si batã; n gurã njari, sh-tu inimã heari; i stihiu cu trei ininj
(expr: multu gioni, inimos); muri di inimã
(expr: di-unã lãngoari iu bãtearea-a inimãljei astãmãtseashti dinãoarã); dã-nj inima (fig: njedzlu) a hiumuniclui; pitrumsi pãn tu inima (fig: mesea) a faglui; arcoari ca tu inima (fig: mesea, vahtea, yia) di earnã; lu-apucã tu inima (fig: vahtea, yia, mburita) a cãloariljei; videarea-aestã lã deadi inimã (fig: lã featsi curai, thar, gãireti); nu-sh cheari inima (fig: curailu); lo inimã (fig: curai); lj-dau inimã (fig: curai); lj-fac inimã (fig: curai); am inimã di ljepuri
(expr: mi-aspar multu lishor, nu-am dip curai); s-nu sh-u mãcã inima
(expr: s-nu s-siclitseascã, s-nu sh-facã gaileadz); lj-cãdzu tu inimã (fig: tu vreari); lj-intrã tu inimã (fig: tu vreari); inima-lj (fig: stumahea, pãntica) s-nu-lj hibã goalã; lo yitria pri inima goalã (fig: nimãcat, cu stumahea goalã); pãnã si sh-facã di inimã
(expr: s-lu curmã njila) Atsel-di-Analtu; s-tsã si bagã inima mpadi
(expr: s-tsã si facã njilã); mi mãshcã inima
(expr: mi doari stumahea); dau cu inima curatã
(expr: fãrã s-min-duescu lãets, drãcurii); nj-u featsi mãcarea dupã cum nj-u va inima
(expr: ashi cum mi-arãseashti); s-tsã mãts cãt va-ts va, va-ts caftã inima
(expr: cãt va s-vrei, cãt va ti-arãseascã); sh-lo inima tu dintsã sh-iu s-easã

§ injoarã (i-njĭŭá-rã) sf injoari/injoare (i-njĭŭá-ri) shi injiori (i-njĭórĭ) – inimã njicã; zbor trã hãidipsiri tsi s-dzãtsi a unui njic vrut; inimushi
{ro: inimioară}
{fr: petit coeur}
{en: little heart}
ex: nj-deadi tut tsi-nj vrea injoara; nj-mãcash injoara (fig: mi siclitsish); spuni-nj dorlu di tru injoarã; sh-bãgã ciulichi la injoarã (si nvãrtushe); aleapsirã atsel tsi ardea injori; cãti injori nu-ari arsã!; tra s-lji dishcljidã injoara (fig: s-u facã si s-hãrseascã, s-facã chefi)

§ inimushi/inimushe (i-ni-mú-shi) sf inimush (i-ni-múshĭ) – (unã cu injoarã)
ex: ti martsu-nj pitricu unã inimushi (injoarã) di-amalamã

§ inimarcu (i-ni-már-cu) adg inimarcã (i-ni-már-cã), inimartsã (i-ni-már-tsã), inimartsi/inimartse (i-ni-már-tsi) – tsi easti cu curagi; tsi nu-ari fricã; curagios, cãidigi, inimos, dãldãsit, alipidat
{ro: inimos, curajos, viteaz}
{fr: vif, courageux, intrépide, vaillant, bouillant}
{en: courageous, fearless, bold, brave}
ex: easti om inimarcu (tsi nu-ari fricã); atumtsea-l vidzu tsi inimarcu (inimos, gioni) eara calu; inimarcu (inimos, fãrã fricã) ca bãrbat

§ inimos (i-ni-mósŭ) adg inimoasã (i-ni-mŭá-sã), inimosh (i-ni-móshĭ), inimoasi/ini-moase (i-ni-mŭá-si) – (unã cu inimarcu)
ex: avui cal inimos, cã aljumtrea cari shtii tsi va s-tihisea cu mini; ahtari bãrbat inimos caftu; atsel ma inimoslu sh-ma bunlu vai ansarã

§ inimusescu (i-ni-mu-sés-cu) vb IV inimusii (i-ni-mu-síĭ), inimuseam (i-ni-mu-seámŭ), inimusitã (i-ni-mu-sí-tã), inimusiri/inimusire (i-ni-mu-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-nu-lj mata hibã fricã; ãlj dau curagi; lj-fac gãireti; ãlj bag ciulichi la inimã; mbãrbãtedz
{ro: încuraja}
{fr: encourager, donner du coeur}
{en: encourage}
ex: l-inimusii (lj-ded curagi) s-fugã

§ inimusit (i-ni-mu-sítŭ) adg inimusitã (i-ni-mu-sí-tã), inimusits (i-ni-mu-sítsĭ), inimusiti/inimusite (i-ni-mu-sí-ti) – cari nu mata ari fricã; tsi-lj s-ari datã curagi; mbãrbãtat
{ro: încurajat}
{fr: encouragé}
{en: encouraged}

§ inimusi-ri/inimusire (i-ni-mu-sí-ri) sf inimusiri (i-ni-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva inimuseashti pri cariva; mbãrbãtari
{ro: acţiunea de a încuraja; încurajare}
{fr: action d’encourager, de donner du coeur; encouragement}
{en: action of encouraging, encouragement}

§ a njiui (a nji-úĭ) pr pos a njiei (a nji-ĭéĭ), a njior (nji-órŭ), a njilor (a nji-lórŭ) (ginitiv shi dativ di la pronuma “a mel”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – (unã cu a miui)
ex: tru bana a muljariljei a njiei (a mea)

§ nju (-njĭú) pr pos nja (-nja) – (singular, masculin shi fiminin; formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a njeu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a njeu, a meu, a mel
{ro: meu, al meu}
{fr: mon, le mien}
{en: mine}
ex: frati-nju (nju = a meu) vinji cu noi; nipot-nju-l (nju-l = a meu ãl) vidzui cãndu intrã n casã; casa sh-ahurea-a domnu-njui (nju = a meu); mamã-nja (mama a mea) eara multu vrutã di vitsinj; nu s-ari mãrtatã nica sor-nja (sora a mea)

§ njui (-njĭúĭ) pr pos njai (-njĭaĭ) fãrã pl – (unã cu a njiui)
ex: unã muluyii di-a tatã-njui (a tatãlui a meu); a hilji-njai (-meai; atsea a mea) ãlj dzãsh tra s-fugã; a hilji-njai nu-lj pari ghini; a mumã-njai ãlj pãru arãu

§ njior (nji-órŭ) sm, sf njioarã (nji-ŭá-rã), njiori (nji-órĭ), njioari/njioare (nji-ŭá-ri) – njel ma mari ca njilushlu (ca di un an, doi); noatin; ed; miljur, miljor, njiljor
{ro: mior, mioară}
{fr: petit agneau; chevreau}
{en: little lamb; little kid (goat)}

§ njiljor (nji-ljĭórŭ) sm, sf njiljoarã (nji-ljĭŭá-rã), njiljori (nji-ljĭórĭ), njiljoa-ri/njiljoare (nji-ljĭŭá-ri) – (unã cu njior)

§ miljor (mi-ljĭórŭ) sm, sf miljoarã (mi-ljĭŭá-rã), miljori (mi-ljĭórĭ), miljoari/miljoare (mi-ljĭŭá-ri) – (unã cu njior)
ex: birbeclu miljor njardzi n fruntea-a oilor; omlu cu minti tradzi dupã nãs ghimta ca miljorlu (birbeclu miljor) cupia

§ miljur (mi-ljĭúrŭ) sm, sf miljurã (mi-ljĭú-rã), miljuri (mi-ljĭúrĭ), miljuri/miljure (mi-ljĭú-ri) – (unã cu njior)
ex: birbec miljur shi oai miljurã

§ mljior (mlji-órŭ) sm, sf mljioarã (mlji-ŭá-rã), mljiori (mlji-órĭ) mljioari/mljioare (mlji-ŭá-ri) – (unã cu njior)
ex: tu cupii am doi mljiori; mljoarã njicã sh-lai

§ mealji/mealje (meá-lji) sf pl – lãna tumtã di sum pãntica shi coada-a oilor
{ro: miţă}
{fr: la laine du ventre et de la queue des brebis}
{en: wool taken from the belly and tail of sheep}

§ njits (njítsŭ) sn njitsã (njí-tsã) – lãnã di njel; njitsã, arnãpochi;
(expr: va-lj lom njitslu = va moarã)
{ro: lână de miel, miţ}
{fr: laine agneline}
{en: lamb wool}

§ njitsã (njí-tsã) sf njitsã (njí-tsã) – (unã cu njits)
ex: vilendzili nu s-adarã buni macã trama nu easti amisticatã cu njitsã

§ njitsos (nji-tsósŭ) adg njitsoasã (nji-tsŭá-sã), njitsosh (nji-tsóshĭ), njitsoasi/njitsoase (nji-tsŭá-si) – tsi easti adrat (amisticat) cu njitsã; tsi ari hiri lundzi di lãnã
{ro: miţos; cu fire lungi de lână}
{fr: qui a de la laine agneline; à longs poils, floconneux}
{en: made with lamb wool; with long hairs, fleecy}