(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

§ apuneari1/apuneare (a-pu-neá-ri) sf apuneri (a-pu-nérĭ) – (unã cu apuniri1)

§ apus3 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – tsi nu easti analtu (ashi cum suntu di-aradã altsã, i alti lucri, di soea-a lui); tsi easti di boi njicã; scundu, scurtu, shcurtu, scurtac, scurtabac, shcurtabac, njic, minut
{ro: scund}
{fr: de petite taille}
{en: of small stature}
ex: casa apusã (nu para-analtã); cu grairi apusi (scãdzuti, peanarga, tãpinusiti)

4: (lapti, supã, etc.) tsi s-ari aspartã, acãtsatã, etc.
{ro: întâlnit, încrucişat; depăşit, scurtat; supărat, certat; stricat}
{fr: rencontré, entrecroisé; dépassé, passé au delà, raccourci; fâché; gâté, caillé}
{en: met, intersected, crossed; passed beyond, shortened; angry; spoiled, curdled}
ex: tu-astãljati (ncrutsiljati) cãljuri; aflu sotslji astãljats (cãrtits, chicusits); supa eara astãljatã (aspartã)

§ astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) sf astãljeri (as-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-astalji; andãmusiri, alãhãiri, astãhisiri, stãvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari; tritseari di, nãstritseari, stãljari, shcurtari (calea); artisiri, njicshurari; cãrtiri, chicusiri, etc. etc. etc.
{ro: acţiunea de a întâlni, de a încrucişa; de a depăşi, de a scurta; de a supăra, de a se certa; de a strica}
{fr: action de rencontrer, de entrecroiser; de dépasser, de passer au delà, de raccourcir; de se fâcher; de gâter, de cailler}
{en: action of meeting, of intersecting, of crossing; of passing beyond, of shortening; of getting angry; of spoiling, of curdling}
ex: lu-aflai la astãljarea (stãvrusirea) a cãljurlor

§ neastãljat (neas-tã-ljĭátŭ) adg neastãljatã (neas-tã-ljĭá-tã), neastãljats (neas-tã-ljĭátsĭ), neastãljati/neastãljate (neas-tã-ljĭá-ti) – tsi nu easti astãljat
{ro: întâlnit, încrucişat, stricat, etc.}
{fr: qui n’est pas rencontré, entrecroisé, dépassé, caillé, etc.}
{en: who is not met, not intersected, not spoiled, etc.}
ex: calu-aesti neastãljat (nintricut) di vãrnu dit cãrvani

§ neastãljari/neastãljare (neas-tã-ljĭá-ri) sf neastãljeri (neas-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-astalji
{ro: acţiunea de a nu întâlni, de a nu încrucişa; de a nu se strica, etc.}
{fr: action de ne pas rencontrer, de ne pas entrecroiser; de ne pas dépasser, de ne pas se cailler, etc.}
{en: action of not meeting, of not intersecting, of not spoiling, etc.}

§ astãljiturã (as-tã-lji-tú-rã) sf astãljituri (as-tã-lji-túrĭ) – atsea tsi au atselj tsi s-adunã; andamusi, adunari, ncrutsiljari; chicusiri, etc.
{ro: întâlnire, încrucişare, supărare}
{fr: rencontre, carrefour, entrecroisement}
{en: meeting, intersection, crossing}

§ stalj (stáljĭŭ) vb I stãljai (stã-ljĭáĭ), stãljam (stã-ljĭámŭ), stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) – (unã cu astalj)
ex: lji stãlje calea (lj-inshi ninti) a featãljei

§ stãljat (stã-ljĭátŭ) adg stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljats (stã-ljĭátsĭ), stãljati/stãljate (stã-ljĭá-ti) – (unã cu astãljat)
ex: avem mash lapti stãljat; pita stãljatã (cu peturli frimintati cu umtu) tsi-u mãcai aseara mi-arisi

§ stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) sf stãljeri (stã-ljĭérĭ) – (unã cu astãljari)

§ stãljiturã (stã-lji-tú-rã) sf stãljituri (stã-lji-túrĭ) – (unã cu astãljiturã)

{ro: redus, împuţinat}
{fr: qui a éprouvé du déchet; discalé, réduit, déduit, rabattu}
{en: lost, reduced, diminished}
ex: avem un sac di lãnã firisit (cu vãria scãdzutã)

§ firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) sf firisiri (fi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-firiseashti tsiva; afirisiri, hirisiri, aburari, chicari, curari, chireari, scuteari, njicshurari, scãdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mputsã-nari, psãnari, psãniri
{ro: acţiunea de a pierde, de a lipsi, de a reduce; pierdere, reducere, împuţinare}
{fr: action d’éprouver du déchet; de subir du coulage; de discaler, de réduire, de déduire, de rabattre, de défalquer}
{en: action of losing, of reducing, of diminishing}

§ afirisescu (a-fi-ri-sés-cu) vb IV afirisii (a-fi-ri-síĭ), afiriseam (a-fi-ri-seámŭ), afirisitã (a-fi-ri-sí-tã), afirisiri/afi-risire (a-fi-ri-sí-ri) – (unã cu firisescu)
ex: nãs guvojdi afiri-seashti
(expr: treamburã di fricã)

§ afirisit (a-fi-ri-sítŭ) adg afirisitã (a-fi-ri-sí-tã), afirisits (a-fi-ri-sítsĭ), afirisiti/afirisite (a-fi-ri-sí-ti) – (unã cu firisit)

§ afirisiri/afirisire (a-fi-ri-sí-ri) sf afirisiri (a-fi-ri-sírĭ) – (unã cu firisiri)

§ hirisescu (hi-ri-sés-cu) (mi) vb IV hirisii (hi-ri-síĭ), hiriseam (hi-ri-seámŭ), hirisitã (hi-ri-sí-tã), hirisiri/hirisire (hi-ri-sí-ri) – fac tsiva si scadã (s-njicshureadzã, s-hibã ma njic, ma putsãn, etc.); firisescu, afirisescu, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig: hirisescu = slãghescu)
{ro: pierde, scădea, reduce, împuţina}
{fr: subir du coulage; diminuer, réduire}
{en: reduce, diminish}
ex: pita fudzi, s-hiriseashti (scadi); apa hiri-seashti (scadi), cu aburlu tsi easi; eapili apãrnjirã s-hiriseascã (si scadã ca numir); s-nu hiriseascã (scadã) tsiva, cu vãrã gros cama nghios, piculjlu; di cati dzuã mi hirisescu (fig: slãghescu)

§ hirisit (hi-ri-sítŭ) adg hirisitã (hi-ri-sí-tã), hirisits (hi-ri-sítsĭ), hirisiti/hi-risite (hi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; firisit, afirisit, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsã-nat, psãnat
{ro: redus, împuţinat}
{fr: diminué, réduit, amoindri, discalé}
{en: reduced, diminished}

§ hirisiri/hirisire (hi-ri-sí-ri) sf hirisiri (hi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-hiriseashti tsiva; firisiri, afirisiri, scuteari, njicshurari, scãdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mputsãnari, psãnari, psãniri
{ro: acţiunea de a reduce; reducere, împuţinare, micşorare}
{fr: action de diminuer, de réduire; amoindrissement}
{en: action of reducing, of diminishing; reduction}

§ hirãsescu (hi-rã-sés-cu) (mi) vb IV hirãsii (hi-rã-síĭ), hirãseam (hi-rã-seámŭ), hirãsitã (hi-rã-sí-tã), hirãsiri/hirãsire (hi-rã-sí-ri) – (unã cu hirisescu)
ex: nj-hirãsirã (nj-bãgarã ma putsãn) doi cots; cara s-nji dai herã, va s-nji hirãseascã

§ hirãsit (hi-rã-sítŭ) adg hirãsitã (hi-rã-sí-tã), hirãsits (hi-rã-sítsĭ), hirãsiti/hirãsite (hi-rã-sí-ti) – (unã cu hirisit)

§ hirãsiri/hirãsire (hi-rã-sí-ri) sf hirãsiri (hi-rã-sírĭ) – (unã cu hirisiri)

§ herãsescu (hĭe-rã-sés-cu) (mi) vb IV herãsii (hĭe-rã-síĭ), herãseam (hĭe-rã-seámŭ), herãsitã (hĭe-rã-sí-tã), herãsiri/he-rãsire (hĭe-rã-sí-ri) – nu am atsea tsi nj-u caftã arada (tsi-nj lipseashti); l-fac pri cariva sã-lj lipseascã un lucru di cari am ananghi; lu dispartu (l-disfac) un lucru tu ma multi cumãts; arãspãndescu lucri tsi s-aflã adunati tu-un loc; mi dipãrtedz (fug) di ningã cariva; fac si sta ahoryea doi oaminj i dauã lucri; lipsescu, dispartu, disfac, etc.
{ro: lipsi; despărţi, separa}
{fr: priver; séparer}
{en: deprive, separate}
ex: moartea nã fatsi s-nã herãsim (s-nã lipsim, nã dispãrtsãm) di tuti mbugãtsãrli di tru aestã etã; cu moartea nã herãsim (nã dispãrtsãm, nã lipsim) sh-di sots sh-di oaspits

§ herãsit (hĭe-rã-sítŭ) adg herãsitã (hĭe-rã-sí-tã), herãsits (hĭe-rã-sítsĭ), herãsiti/herãsite (hĭe-rã-sí-ti) – (lucru) tsi lipseashti cãndu easti ananghi; tsi easti dispãrtsãt di tsiva i cariva; lipsit, dispãrtsãt, disfaptu, etc.
{ro: lipsit; despărţit, separat}
{fr: privé; séparé}
{en: deprived, separated}

§ herãsiri/herãsire (hĭe-rã-sí-ri) sf herãsiri (hĭe-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-herãseashti tsiva
{ro: acţiunea de a lipsi; de a despărţi, de a separa; lipsire; despărţire, separare}
{fr: action de priver; de séparer}
{en: action of depriving, of separating}

{en: thinned, fined down}

§ minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) sf minutãri (mi-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva minuteadzã tsiva; njicshurari, fãtseari ma suptsãri, shcurtari; zminutari, minu-tsãri, sãrmari, shcurtari, suptsãrari, njicshurari, etc.
{ro: acţiunea de a subţia, de a micşora; subţiare, micşorare}
{fr: action d’amincir, d’affiner}
{en: action of thinning, of fining down}

§ zminut (zmi-nátŭ) (mi) vb I zminutai (zmi-nu-táĭ), zminutam (zmi-nu-támŭ), zminutatã (zmi-nu-tá-tã), zminutari/zminutare (zmi-nu-tá-ri) – (unã cu minutedz)
ex: zminutã-l (fã-l sãrmi) cashlu; zminutã loclu

§ zminutat (zmi-nu-tátŭ) adg zminutatã (zmi-nu-tá-tã), zminutats (zmi-nu-tátsĭ), zminutati/zminutate (zmi-nu-tá-ti) – (unã cu minutat)

§ zminutari/zminutare (zmi-nu-tá-ri) sf zminutãri (zmi-nu-tắrĭ) – (unã cu minutari)

§ minutsãscu (mi-nu-tsắs-cu) (mi) vb IV minutsãi (mi-nu-tsắĭ), minutsam (mi-nu-tsámŭ), minutsãtã (mi-nu-tsắ-tã), minutsã-ri/minutsãre (mi-nu-tsắ-ri) – (unã cu minutedz)
ex: minutsa chetrili (fã-li cumãts, chiseadzã-li); minutsãi (asparshu) unã lirã aeri sh-tutã u hãrgii; s-minutsã (s-njicshurã, si mpãrtsã tu ma multi cumãts) ayinea; ahiurhirã s-minutsascã ciuflichili (s-li mpartã tu ma multi cumãts) tra s-li vindã

§ minutsãt (mi-nu-tsắtŭ) adg minutsãtã (mi-nu-tsắ-tã), minutsãts (mi-nu-tsắtsĭ), minutsãti/minutsãte (mi-nu-tsắ-ti) – (unã cu minutat)

§ minutsãri/minutsãre (mi-nu-tsắ-ri) sf minutsãri (mi-nu-tsắrĭ) – (unã cu minutari)

§ minutsami/minutsame (mi-nu-tsá-mi) sf minutsãnj (mi-nu tsắnjĭ) – lucru tsi easti suptsãri icã njic; pãradz i lucri minuti tsi nu-ahãrzescu multu; minutsalji, mintsalji, ljanumã, etc.
{ro: mărunţiş}
{fr: menue monnaie, choses menues ou fines}
{en: small change (money)}
ex: li cãftã tuti, unã cãti unã, cu minutsami

§ minutsalji/minutsalje (mi-nu-tsá-lji) sf minutsãlj (mi-nu-tsắljĭ) shi minutsalji/minutsalje (mi-nu-tsá-lji) –
1: pãradz i lucri minuti tsi nu-au mari tinjii shi nu-ahãrzescu multu; minutsami, minuts;
2: mãdularli (ca inimã, hicat, matsã, etc.) tsi s-aflã tu truplu-a pravdãljei (omlui); mintsalji, yinomati, ljanumã;
3: cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mintsalji, spitsã, gãgi, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã
{ro: mărunţiş; măruntaie; aşchie}
{fr: menue monnaie; entraille; éclat de bois, copeau}
{en: small change (money); entrails, bowels; splint}
ex: poci di-asimi shi alti minutsãlj (lucri minuti); nu-am minutsãlj (pa-radz minuts)

§ mintsalji/mintsalje (min-tsá-lji) sf mintsãlj (min-tsắljĭ) – (unã cu minutsalji)
ex: apresh foclu cu ndauã mintsãlj (ashclji, luschidz); am un aslan mintsãlj (ca paradz minuts)

{ro: îngusta}
{fr: rétrécir, resserrer}
{en: narrow}
ex: cara u bãgã tu apã, u ngustã (u strimtã); ngusteadzã-lj (strimteadzã-lj) mãnica; nu u-ari ngustatã ilechea cum ãlj dzãsh; li si ngustarã (li si featsirã ma strimti) stranjili; valea si ngusteadzã; ngustash uborlu cu grãdina; calea s-avea ngustatã di nu puteam s-tritsem cu cucia

§ ngustat2 (ngus-tátŭ) adg ngustatã (ngus-tá-tã), ngustats (ngus-tátsĭ), ngusta-ti/ngustate (ngus-tá-ti) – tsi s-ari faptu ma strimtu (ma ngustu); angustat, strimtat, stres
{ro: îngustat}
{fr: rétréci, resserré}
{en: narrowed}

§ ngustari2/ngustare (ngus-tá-ri) sf ngustãri (ngus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngusteadzã (strimteadzã) tsiva; angustari, strimtari, strindzeari
{ro: acţiunea de a îngusta; îngustare}
{fr: action de rétrécir, de resserrer; rétrécissement, resserrement}
{en: action of narrowing} angustedz2 (an-gus-tédzŭ) (mi) vb I angustai (an-gus-táĭ), angustam (an-gus-támŭ), angustatã (an-gus-tá-tã), angustari/angustare (an-gus-tá-ri) – (unã cu ngustedz2)
ex: angusteadzã (fã-u ma strimtã) pantalonea

§ angustat2 (an-gus-tátŭ) adg angustatã (an-gus-tá-tã), angustats (an-gus-tátsĭ), angustati/angustate (an-gus-tá-ti) – (unã cu ngus-tat2)

§ angustari2/angustare (an-gus-tá-ri) sf angustãri (an-gus-tắrĭ) – (unã cu ngustari2)

{ro: micuţ, mititel}
{fr: mignon, tout petit}
{en: tiny, very little}
ex: ficior njicuts; nacã, nacã amintã sh-ea vãr njicuts (ficiuric); cãti pãtsã njicutsa (fitica); di ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa (fitica); u-ashtiptã ca di pri bumbac, di nu u duru ni cap, njicutsa

§ njicshor1 (njic-shĭórŭ) adg njicshoarã (njic-shĭŭá-rã), njicshori (njic-shĭórĭ), njicshoari/njicshoare (njic-shĭŭá-ri) – (unã cu njicuts)

§ njicãz (njí-cãzŭ) sm, sf, adg njicãzã (njí-cã-zã), njicãji (njí-cãjĭ), njicãzi/njicãze (njí-cã-zi) – (unã cu njicuts)
ex: ãlj deadi aushlu cu barba albã unã cutii njicãzã

§ njicãzan (nji-cã-zánŭ) sm, sf, adg njicãzanã (nji-cã-zá-nã), njicãzanj (nji-cã-zánjĭ), njicãzani/njicãzane (nji-cã-zá-ni) – (unã cu njicuts)

§ njicãzic (nji-cã-zícŭ) sm, sf, adg njicãzicã (nji-cã-zí-cã), njicãzits (nji-cã-zítsĭ), njicãzitsi/njicãzitse (nji-cã-zí-tsi) – (unã cu njicuts)
ex: cã-i njicã, njicãzicã

§ njicuz (njí-cuzŭ) sm, sf, adg njicuzã (njí-cu-zã), njicuji (njí-cujĭ), njicuzi/njicuze (njí-cu-zi) – (unã cu njicuts)
ex: featili suntu njicuzi (njicuzoti); easi di nuntru un shoaric njicuz

§ njicuzan (nji-cu-zánŭ) sm, sf, adg njicuzanã (nji-cu-zá-nã), njicuzanj (nji-cu-zánjĭ), njicuzani/nji-cuzane (nji-cu-zá-ni) – (unã cu njicuts)
ex: njicuzana lu-anvãr-teashti; aclo iu plãndzea sh-uhta dit frãndzãli dit hicati, dzãtsea njicuzana; alãga njicuzanjlji cãt putea

§ njicuzancu (nji-cu-zán-cu) sm, sf, adg njicuzancã (nji-cu-zán-cã), njicuzantsi (nji-cu-zán-tsi), njicuzantsi/njicuzantse (nji-cu-zán-tsi) – (unã cu njicuts)

§ njicuzot (nji-cu-zótŭ) sm, sf, adg njicuzotã (nji-cu-zó-tã), njicuzots (nji-cu-zótsĭ), njicuzoti/njicuzote (nji-cu-zó-ti) – (unã cu njicuts)
ex: ved, cã lipsea un tsironj njicuzan-njicuzot

§ njiczot (njic-zótŭ) sm, sf, adg njiczotã (njic-zó-tã), njiczots (njic-zótsĭ), njiczoti/njiczote (njic-zó-ti) – (unã cu njicuts)

§ njiczu (njíc-zu) sm, sf, adg njiczã (njíc-zã), njicji (njíc-ji), njiczi/njicze (njíc-zi) – (unã cu njicuts)

§ njicuredz (nji-cu-rédzŭ) (mi) vb I njicurai (nji-cu-ráĭ), njicuram (nji-cu-rámŭ), njicuratã (nji-cu-rá-tã), njicurari/njicurare (nji-cu-rá-ri) – mi fac ma njic di cum earam; fac tsiva si scadã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); mi fac ma shcurtu; mi adun; mihrisescu, njicshuredz, mputsinedz, psãnedz, shcurtedz, discrescu, scad, dipun, afirisescu, firisescu, hirisescu
{ro: micşora}
{fr: amoindrir, diminuer, décroître}
{en: diminish, decrease, reduce}
ex: acãtsarã si s-njicureadzã apili (si scadã); stoglu di leamni nu-lj si njicura (nu-lj si fãtsea ma njic); nu u njicurã (afirisi, scãdzu) vrearea; durearea s-njicureadzã (scadi); canda-lj njicurã (dipusi, scãdzu) sh-furtuna dit cheptu; s-avea njicuratã di-aushatic (s-avea shcurtatã, faptã ma njicã) di nu mata puteai s-u cunoshti

§ njicurat (nji-cu-rátŭ) adg njicuratã (nji-cu-rá-tã), njicurats (nji-cu-rátsĭ), njicurati/njicurate (nji-cu-rá-ti) – tsi s-ari faptã ma njic di cum eara; tsi ari scãdzutã tu numir i mãrimi; tsi s-ari faptã ma shcurtu; adunat; mihrisit, njicshurat, nputsinat, psãnat, shcurtat, discriscut, scãdzut, dipus, afirisit, firisit, hirisit
{ro: micşorat}
{fr: amoindri, diminué, décrut}
{en: diminished, decreased, reduced}

§ njicurari/njicurare (nji-cu-rá-ri) sf njicurãri (nji-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru njicureadzã; adunari; mihrisiri, njicshurari, nputsinari, psãnari, shcurtari, discrishteari, scãdeari, dipuneari, afirisiri, firisiri, hirisiri
{ro: acţiunea de a (se) micşora; micşorare}
{fr: action d’amoindrir, de diminuer, de décroître; amoindrissement}
{en: action of diminishing, of decreasing, of reducing; decrease, reduction}

§ njicurimi/njicurime (nji-cu-rí-mi) sf fãrã pl – faptul cã un lucru easti (s-ari faptã ma) njic; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã (tsi lu-aspuni cã easti) njic; njicurami
{ro: micşorime, descreştere}
{fr: amoindrissement, décroissance, décrue}
{en: decrease, fall, reduction}
ex: multi prici nu puteam s-li videm di njicurimi (di itia cã eara njits)

§ njicurami/njicurame (nji-cu-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu njicurimi)
ex: nu s-veadi di njicurami; di ahãtã njicurami, nu putui s-u mata cunoscu

§ njicshuredz (njic-shĭu-rédzŭ) (mi) vb I njicshurai (njic-shĭu-ráĭ), njicshuram (njic-shĭu-rámŭ), njicshuratã (njic-shĭu-rá-tã), njicshurari/njicshurare (njic-shĭu-rá-ri) – (unã cu njicuredz)
ex: noptsãli njicshureadzã (s-fac ma njits, si shcurteadzã); nji sã njicshurã (nj-si featsi ma njicã) aruga; njicshureadzã-lj (shcurteadzã-lj) bunda tra s-nu u tragã azvarna; lj-njicshurã tãimea

§ njicshurat (njic-shĭu-rátŭ) adg njicshuratã (njic-shĭu-rá-tã), njicshurats (njic-shĭu-rátsĭ), njic-shurati/njicshurate (njic-shĭu-rá-ti) – (unã cu njicurat)

§ njicshurari/njicshurare (njic-shĭu-rá-ri) sf njicshurãri (njic-shĭu-rắrĭ) – (unã cu njicurari)
ex: njicshurarea-a truplui ãlj yini di aushatic

{ro: împuţinat, diminuat, redus}
{fr: amoindri, diminué, reduit}
{en: diminished, decreased, reduced}

§ mputsãnari/mputsãnare (mpu-tsã-ná-ri) sf mputsãnãri (mpu-tsã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva scadi ca numir i ca mãrimi; psãnari, psãniri, njicshurari, discreashtiri, scãdeari, afirisiri, firisiri, hirisiri, dipuneari
{ro: acţiunea de a împuţina, de a diminua, de a reduce; împuţinare, diminuare, reducere}
{fr: action d’amoindrir, de diminuer, de reduire; amoindrissement}
{en: action of diminishing, of decreasing, of reducing; reduction}
ex: mputsãnarea-a pãdurlor easti itii di uscãciuni

§ psãn (psắnŭ) adg (shi adv invar) psãnã (psắ-nã), psãnj (psắnjĭ), psãni/psãne (psắ-ni) – (unã cu putsãn)

§ psãnedz (psã-nédzŭ) (mi) vb I psãnai (psã-náĭ), psãnam (psã-námŭ), psãnatã (psã-ná-tã), psãnari/psã-nare (psã-ná-ri) – (unã cu mputsãnedz)
ex: paradzlji psãnarã (scãdzurã, s-featsirã ma putsãnj); psãnarã oili (scãdzu numirlu-a oilor)

§ psãnat (psã-nátŭ) adg psãnatã (psã-ná-tã), psãnats (psã-nátsĭ), psãnati/psãnate (psã-ná-ti) – (unã cu mputsãnat)

§ psãnari/psãnare (psã-ná-ri) sf psãnãri (psã-nắrĭ) – (unã cu mputsãnari)

§ psãniri/psãnire (psã-ní-ri) sf psãniri (psã-nírĭ) – (unã cu mputsãnari)

§ psãnami/psãname (psã-ná-mi) sf fãrã pl – putsãnj oaminj adunats tu-un loc; putsãni lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari
{ro: puţinătate}
{fr: petite quantité}
{en: small quantity}

§ psãnac (psã-nácŭ) adg psãnacã (psã-ná-cã), psãnats (psã-nátsĭ), psãnatsi/psãnatse (psã-ná-tsi) – (om) tsi easti slab shi njic ca boi; (lucru) tsi easti njic ca mãrimi (lundzimi)
{ro: mărunţel}
{fr: faiblet, maigrelet}
{en: skinny, thin, slight (person)}
ex: un bãrbat psãnac (shcurtu shi slab)

(expr:
1: l-scurtedz (cu-unã palmã) = lj-talj caplu, l-vatãm;
2: lji si scurtarã dzãlili = muri;
3: nj-si scurtã mintea = nu mata am minti multã, nu mata minduescu ghini, ashi cum lipseashti)
{ro: (se) scurta; decapita}
{fr: raccourcir, décapiter}
{en: shorten, reduce length; decapitate}
ex: scurtã (u featsi ma njicã, ma scurtã) grenda cu trei palmi; lji si scurtarã tuti stranjili (lj-si featsirã ma njits, ma scurti, lji s-adunarã); paltolu-aestu si scurtã (s-adunã, njicshurã) di ploaea tsi-l udã; scurteadzã-l!
(expr: talji-lj caplu)

§ scurtat (scur-tátŭ) adg scurtatã (scur-tá-tã), scurtats (scur-tátsĭ), scurtati/scurtate (scur-tá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma scurtu; tsi-lj si njicshurã lundzimea; shcurtat, scurticat, shcurticat, njicshurat, adunat
{ro: scurtat; decapitat}
{fr: raccourci; décapité}
{en: shortened; decapitated}

§ scurtari/scurtare (scur-tá-ri) sf scurtãri (scur-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva easti scurtat; shcurtari, scurticari, shcurticari, njicshurari, adunari
{ro: acţiunea de a (se) scurta; de a decapita}
{fr: action de raccourcir; de décapiter}
{en: action of shortening, of reducing length; of decapitating}

§ shcurtedz (shcur-tédzŭ) (mi) vb I shcurtai (shcur-táĭ), shcurtam (shcur-támŭ), shcurtatã (shcur-tá-tã), shcurtari/shcurtare (shcur-tá-ri) – (unã cu scurtedz)
ex: s-lji shcurtãm (njicshurãm) putsãn mãcarea; apãrnjirã sã-lj suiljadzã, sã-lj shcurteadzã (apãrnjirã s-lji tundã s-lã talji lãna di sum pãnticã); va ti shcurtedz cu-unã palmã
(expr: va tsã talj caplu); mintea-lj si shcurtã multu
(expr: nu mata ari multã minti); nã sutã lj-ari shcurtatã (tãljatã caplu, vãtãmatã)
ex: si shcurtã (njicshurã, s-adunã) multu

§ shcurtat (shcur-tátŭ) adg shcurtatã (shcur-tá-tã), shcurtats (shcur-tátsĭ), shcurtati/shcurtate (shcur-tá-ti) – (unã cu scurtat)

§ shcurtari/shcurtare (shcur-tá-ri) sf shcurtãri (shcur-tắrĭ) – (unã cu scurtari)

§ scurtichedz (scur-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I scurticai (scur-ti-cáĭ), scurticam (scur-ti-cámŭ), scurticatã (scur-ti-cá-tã), scurticari/scurticare (scur-ti-cá-ri) – (unã cu scurtedz; ma multu ufilisit trã tãljarea-a caplui)

§ scurticat (scur-ti-cátŭ) adg scurticatã (scur-ti-cá-tã), scurticats (scur-ti-cátsĭ), scurticati/scurticate (scur-ti-cá-ti) – (unã cu scurtat)

§ scurticari/scurticare (scur-ti-cá-ri) sf scurticãri (scur-ti-cắrĭ) – (unã cu scurtari)

§ shcurtichedz (shcur-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I shcurticai (shcur-ti-cáĭ), shcurticam (shcur-ti-cámŭ), shcurticatã (shcur-ti-cá-tã), shcurticari/shcurticare (shcur-ti-cá-ri) – (unã cu scurtedz; ma multu ufilisit trã tãljarea-a caplui)
ex: va-l shcurtichedz cu-unã palmã
(expr: va-lj talj caplu, va-l vatãm); dupã tsi-lj shcurticã
(expr: vãtãmã) tuts

§ shcurticat (shcur-ti-cátŭ) adg shcurticatã (shcur-ti-cá-tã), shcurticats (shcur-ti-cátsĭ), shcurticati/shcurticate (shcur-ti-cá-ti) – (unã cu scurtat)

§ shcurticari/shcurticare (shcur-ti-cá-ri) sf shcurticãri (shcur-ti-cắrĭ) – (unã cu scurtari)

§ scurtami/scurtame (scur-tá-mi) sf fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã shcurtu; scurtimi, shcurtami, shcurtimi
{ro: scurtime}
{fr: peu de longueur, brièveté, petite taille}
{en: shortness, briefness}

§ shcurtami/shcurtame (shcur-tá-mi) sf fãrã pl – (unã cu scurtami)
ex: cãti nu ari traptã di itia-a shcurtamiljei (di itia-a cã easti shcurtu)

§ scurti-mi/scurtime (scur-tí-mi) sf fãrã pl – (unã cu scurtami)

§ shcurtimi/shcurtime (shcur-tí-mi) sf fãrã pl – (unã cu scurtami)
ex: nu putu s-li bitiseascã di shcurtimea-a chirolui (di itia cã chirolu eara shcurtu)

§ scurtã1 (scúr-tã) sf scurti/scurte (scúr-ti) – palto (di-aradã di muljari ma sh-di bãrbat) ma scurtu ca-atsel di-aradã, multi ori cu-astali di gunã; shcurtã, scurtu, shcurtu
{ro: scurteică}
{fr: manteau de femme}
{en: woman’s coat}

§ shcurtã1 (shcúr-tã) sf shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtã1)
ex: nã shcurtã s-ljai trã Geogea; cingheljlu di la zigã di shcurtã cã-lj s-acatsã

§ scurtu3 (scúr-tu) sm scurtsã (scúr-tsã) – (unã cu scurtã1)
ex: scurtul aestu lj-acãtsã oslu

§ shcurtu3 (shcúr-tu) sm shcurtsã (shcúr-tsã) – (unã cu scurtã1)
ex: u nviscu cu shcurtul a ljei

§ scurtac1 (scur-tácŭ) sn scurtatsi/scurtatse (scur-tá-tsi) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă fără mâneci}
{fr: gilet sans manche}
{en: vest without sleeves}

§ scurtacã (scur-tá-cã) sf scurtatsi/scurtatse (scur-tá-tsi) – (unã cu scurtac1)

§ shcurtac (shcur-tácŭ) sn shcurtatsi/shcurtatse (shcur-tá-tsi) – (unã cu scurtac1)
ex: purta shcurtac (ilecã)

§ shcurtacã (shcur-tá-cã) sf shcurtatsi/shcurtatse (shcur-tá-tsi) – (unã cu scurtac1)

§ scurtitsã (scur-tí-tsã) sf scurtitsã (scur-tí-tsã) – limniclu tsi easti ma scurtu dit unã mnatã di limnitsi cu cari s-tradzi cioplu (s-arucã clirlu, s-arucã lãhmãlu) tra si s-aleagã atsel (un di ma multsã) a curi ãlj cadi mira s-lu facã un lucru (atsel tsi ari tihea s-tragã limniclu ma shcurtu); [bãgats oarã cã zborlu lu-aflãm tu-unã zburãri ca (i) trãdzem icã arucãm scurtitsa = alidzem pri cariva tra s-facã un lucru dupã cum lj-cadi mira (cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, cãndu catiun di-atselj tsi tradzi un limnic nu shtii cari easti ma shcurtul limnic i “scurtitsa”, etc.]; trãdzem cioplu (lotlu), arucãm cioplu (clirlu); (ii) nj-cadi scurtitsa = io hiu atsel aleptu di soarti tra s-lu fac un lucru; etc.); shcurtitsã, scurtã, shcurtã; lot, lotã, lahno, lãhmã, ciop, clir
{ro: (trage la) sorţi}
{fr: (tirer) au sort}
{en: (cast) lots, (draw) lots}

§ shcurtitsã (shcur-tí-tsã) sf shcurtitsã (shcur-tí-tsã) – (unã cu scurtitsã)
ex: lj-cãdzu shcurtitsa-a ljei; va s-aruc shcurtitsa; trapsirã shcurtitsa; trapsirã shcurtitsa shi-lj cãdzu a hiljlui di-amirã

§ scurtã2 (scúr-tã) sf pl(?) – (unã cu scurtitsã)

§ shcurtã2 (shcúr-tã) sf pl(?) – (unã cu scurtitsã)

§ shcurtabac (shcur-ta-bácŭ) sm, sf, adg shcurtabacã (shcur-ta-bá-cã), shcurtabats (shcur-ta-bátsĭ), shcurtabatsi/shcurtabatse (shcur-ta-bá-tsi) – (om) tsi-armasi shcurtu shi nu mata creashti; om shcurtu dit unã dãmarã di oaminj tsi nu crescu vãrãoarã mãri; di boi njicã; judav, giugia, fici
{ro: scundac, pitic}
{fr: de petite taille, nain}
{en: of small stature, midget, dwarf}
ex: featã grasã shi shcurtabacã (di boi njicã)

§ scurtabac (scur-ta-bácŭ) sm, sf, adg scurtabacã (scur-ta-bá-cã), scurtabats (scur-ta-bátsĭ), scurtabatsi/scurtabatse (scur-ta-bá-tsi) – (unã cu shcurtabac)

§ scurtabec (scur-ta-bécŭ) sm, sf, adg scurtabecã (scur-ta-bé-cã), scurtabets (scur-ta-bétsĭ), scurta-betsi/scurtabetse (scur-ta-bé-tsi) – (unã cu shcurtabac)
ex: om scurtabec (shcurtu di boi)

§ scurtac2 (scur-tácŭ) sm, sf, adg scurtacã (scur-tá-cã), scurtats (scur-tátsĭ), scurtatsi/scurtatse (scur-tá-tsi) – (unã cu shcurtabac)