DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ardu

ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã
(expr: s-aibã mari mirachi); ardea trã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

auã

auã (a-ú-ŭã) sf auã (a-ú-ŭã) – fructul tsi creashti (tu arapuni pri unã ayitã) ca gãrnutsã albi, aroshi i lãi, buni tu mãcari sh-tu fãtsearea-a yinlui;
(expr:
1: aua = chirolu tsi s-coatsi aua;
2: auã-nj si featsi gura = nji s-umplu gura di gãrnutsã;
3: shi saltsea-a mea va s-facã auã = ai arãvdari, va yinã sh-arada-a mea, cu tuti cã nu ts-yini s-pistipseshti)
{ro: strugure}
{fr: raisin}
{en: grapes}
ex: tsi cã-i lai sh-arãnjoasã, cu dispoti shadi pri measã (angucitoari: aua); auã spirlungã sh-bunã; aclo n pãduri s-fãtsea di tuti poamili, meari, gortsã, auã, curcubeti sh-alti; dã-nj unã auã (un gãrnuts di-auã); s-nupu mãts auã multã; shidzu sh-mãcã auãli; arapunjli di-auã lj-tritsea pri la budzã; poati s-mãcã shi s-lja cãtã auã s-va; lj-adunarã di cama buna auã; dultseamea a auãljei; siminta a auãljei nu va mãcari; vinji tu-auã (tu chirolu tsi s-fatsi aua); tu auã easti Stãmãria Mari

§ auã frãntseascã (a-u-ŭã frãn-tseás-cã) sf – numã tsi s-da a yimishilor tsi crescu pri ma multi soiuri di arburits (pãljuri, ca braganjeu, coacãz, etc.), ca neshti njits arapuni cu njits gãrnutsã (aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma cari suntu buni tu mãcari); coacãzã, braganã
{ro: coacăză}
{fr: groseilles à grappes}
{en: currant}
ex: la noi nu ari multã auã frãntseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

braganjeu

braganjeu (bra-ga-njĭéŭ) sm braganjei (bra-ga-njĭéĭ) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburits (pãljuri), cu frãndzãli tsi-aspun tu videari ca unã palmã di om, cu lilici galbini icã verdzã tsi crescu pri arapuni shi yimishili tsi s-fac dit eali ca gãrnutsã njits, lãi i verdzã; coacãz
{ro: coacăz}
{fr: groseillier}
{en: currant}

§ braganã (brá-ga-nã) sf bragani/bragane (brá-ga-ni) – yimishili fapti di braganjeu, njits, aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma buni tu mãcari; coacãzã, auã frãntseascã
{ro: coacăză}
{fr: groseille}
{en: currant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coacãz

coacãz (cŭá-cãzŭ) sm coacãji (cŭá-cãjĭ) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburits (pãljuri), cu frãndzãli tsi-aspun tu videari ca unã palmã di om, cu lilici galbini icã verdzã tsi crescu pri arapuni shi yimishili tsi s-fac dit eali ca gãrnutsã njits, lãi i verdzã; braganjeu
{ro: coacăz}
{fr: groseillier}
{en: currant bush}

§ coacãzã (cŭá-cã-zã) sf coacãzã (cŭá-cã-zã) – yimishili fapti di coacãz, njits, aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma buni tu mãcari; braganã, auã frãntseascã
{ro: coacăză}
{fr: groseille}
{en: currant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hearhic

hearhic (hĭár-hicŭ) sm hearhits (hĭár-hitsĭ) – numã datã (i) a pomlui, criscut di om, cari fatsi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi easti dit idyea fumealji (shi sh-u-adutsi multu tu videari) cu caisa shi dzardzala, mash cã easti ma mari icã (ii) numã cari s-da cãtivãrãoarã shi a caisãljei; herhic, hearhir, herhir, hearhit, chearsic, virucnjeu, virucheu, viruchi; cais, caisiu
{ro: piersic; cais}
{fr: pêcher; abricotier}
{en: peach-tree; apricot-tree}

§ herhic (hĭér-hicŭ) sm herhits (hĭér-hitsĭ) – (unã cu hearhic)
ex: herhiclu-a nostru ma s-frãndzã di cãti herhitsi ari

§ hearhir (hĭár-hirŭ) sm hearhiri (hĭár-hirĭ) – (unã cu hearhic)

§ herhir (hĭér-hirŭ) sm herhiri (hĭér-hirĭ) – (unã cu hearhic)

§ hearhit (hĭár-hitŭ) sm hearhits (hĭár-hitsĭ) – (unã cu hearhic)

§ hearhicã (hĭár-hi-cã) sf hearhitsi/hearhitse (hĭár-hi-tsi) – yimisha faptã di pomlu hearhic; herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, virucnjauã, virucheauã, viruchi, pheshcã shi cãtivãrãoarã, yimisha faptã di pomlu cais; (fig: herhicã = mãdularlu tsi u-aleadzi muljarea di bãrbat (tsi s-aflã dininti, namisa di cicioarli a truplui di muljari), prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; pici, chizdã)
{ro: piersică; caisă}
{fr: pêche; abricot}
{en: peach; apricot}

§ herhicã (hĭér-hi-cã) sf herhitsi (hĭér-hi-tsi) – (unã cu hearhicã)
ex: herhitsli suntu poami gustoasi; ts-u bunã herhica (fig: ti-arãsescu muljerli, s-ti badz tu-ashtirnut cu eali, s-li-ambairi)

§ hearhirã (hĭár-hi-rã) sf hearhiri (hĭár-hi-ri) – (unã cu hearhicã)

§ herhirã (hĭér-hi-rã) sf herhiri (hĭér-hi-ri) – (unã cu hearhicã)

§ hearhitã (hĭár-hi-tã) sf hearhiti (hĭár-hi-ti) – (unã cu hearhicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limonj

limonj (li-mónjĭŭ) sm limonj (li-mónjĭ) – pom dit locurli caldi, cu frãndzã lutsiti, uvali (ca oulu) sh-lilici albi, tsi easti criscut di om trã yimishili mãri cãt merlu (limonj) tsi da multã dzamã acrã (tsi s-bagã tu ceai, biuturi, mãcãruri, etc.); limon, limunjeu
{ro: lămâi}
{fr: citronnier}
{en: lemon tree}
ex: floari di limonj; suntu pãduri di limonj aclo

§ limon (li-mónŭ) sm limonj (li-mónjĭ) – (unã cu limonj)

§ limunjeu (li-mu-njĭéŭ) sm limunjei (li-mu-njĭéĭ) – (unã cu limonj)

§ limonji/limonje (li-mó-nji) sf limonj (li-mónjĭ) – yimisha faptã di pomlu limonj (limunjeu), cu coaja galbinã, anjurzitoari sh-cu njedzlu acru tsi da multã dzamã, tsi s-bagã tu mãcãrli sh-biuturli tsi vor acriri;
(expr: u-acãtsai di limonj = u-acãtsai di tsãtsi)
{ro: lămâie}
{fr: citron, limon}
{en: lemon}
ex: lj-bãgash shi putsãnã limonji; easti galbin ca limonja

§ limunish (li-mu-níshĭŭ) adg limunishi/limunishe (li-mu-ní-shi), limunish (li-mu-níshĭ), limunishi/limunishe (li-mu-ní-shi) – tsi ari unã hromã galbinã dishcljisã tsi sh-u-adutsi cu coaja di limonji; himil
{ro: limoniu, galben deschis}
{fr: qui a la couleur de la citron}
{en: that has the lemon color}
ex: lãnã limunishi (galbinã dishcljisã)

§ limunadã (li-mu-na-dã) sf limunãdz (li-mu-nắdzĭ) – biuturã tsi lu-vreadzã omlu, faptã di dzamã di limonji cu apã shi zahãri
{ro: limonadă}
{fr: limonade}
{en: lemonade}
ex: lom cãti nã limunadã tra s-n-avrãm

§ limunãgi (li-mu-nã-gí) sm limunãgeadz (li-mu-nã-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi limunadã; limungi
{ro: limonadier}
{fr: limonadier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

masin

masin (má-sinŭ) sm masinj (má-sinjĭ) – arburi dit locurli caldi (ca, bunãoarã, locurli di deavãrliga di Marea Miditiranã), nu para-analtu, cu frãndzã njits, strimti shi lundzi tsi sta tut anlu pri arburi, nyilicioasi, di-unã hromã veardi-dishcljisã pi partea di prisuprã shi albã tsi da ca pri-asimi pi partea di prighios, sh-cari easti criscut trã yimishili-a lui dit cari sã scoati un multu bun untulemnu; mãsnjeu
{ro: măslin}
{fr: olivier}
{en: olive tree}
ex: sh-tu Arbinshii crescu masinj; masinlu featsi multi masini estan; la noi nu para crescu ghini masinjlji

§ mãsnjeu (mãs-njĭéŭ) sm mãsnjei (mãs-njĭéĭ) – (unã cu masin)
ex: lumachea di mãsnjeu (masin)

§ masinã (má-si-nã) sf masini/masine (má-si-ni) – yimisha di masin, tsi sh-u-adutsi cu-unã purnã njicã cu-un os nuntru, dit cari sã scoati un untulemnu multu bun; masnã, maslã; (fig: masinã = (i) hromã veardi-murnã-lai ca di masinã; tsi lutseashti ca unã masinã; (ii) semnu njic sh-lai ca masina tsi easi cãtivãrãoarã pi chealea-a omlui)
{ro: măslină}
{fr: olive}
{en: olive}
ex: a turcului dã-lj masina shi lja-lj vãtãlahlu; ari unã masinã (fig: semnu njic sh-lai) pri fatsã; cu niheamã cash sh-cu ndauã masini nj-tricui dzua

§ masnã1 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – (unã cu masinã)
ex: mãcã pãni cu masni (masini)

§ maslã1 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masinã)

§ masnã2 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – nyilicirea (ca di masinã) tsi u ari fatsa-a unui lucru; nyilicirea ca di masinã tsi lj-u dai a unui lucru cu undzearea tsi lj-u fats cu unã lugurii; luguria cu cari fats un lucru sã nyiliceascã ca unã masinã
{ro: lustru ca de măslină}
{fr: luisant, vernis}
{en: gloss, glaze}
ex: lj-avea datã masnã (lustru ca di masinã) di nyilicea

§ maslã2 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masnã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn