(expr: njedzlu-a loclui = pãtatã, cartofi, cumpiri, curcaci, bãrboalji, etc.)
{ro: miez}
{fr: mie du pain, pulpe des fruits}
{en: crumb (of loaf, as opposed to crust), pulp (of fruit)}
ex: io mãc njedzlu sh-tini cuãli; mizia chipirã niheamã di njedz cu lapti; nutsli-aesti nu au njedz; cutsea njedzlu-a loclui
(expr: pãtatã) sh-mãca

§ njadzã- (njĭá-dzã-) prifixu – zbor tsi s-adavgã nãintea-a altui zbor tra s-aspunã “loclu dit mesea-a lui”; loclu tsi s-aflã la giumitatea di-un lucru; tu mesea di; misu-, namisa di; nolgica di; njidzã, nidzã, njizã, nolgica, namisa, anamisa, pintru, ntrã
{ro: mijloc de, miez de, etc.}
{fr: mi-, au milieu de}
{en: mid-, middle of}

§ njidzã-1 (njí-dzã) prifixu – (unã cu njadzã-)

§ njidzã2 (njí-dzã) adv – tu mesea di, namisa di, anamisa di, pintru
{ro: la mijloc, printre}
{fr: parmi, au milieu}
{en: among, middle of}

§ nidzã-1 (ní-dzã) prifixu – (unã cu njadzã-)

§ nidzã2 (ní-dzã) adv – (unã cu njidzã2)
ex: escu sh-io nidzã di elj (tu mesea-a lor, namisa di elj)

§ njizã-1 (njí-zã) adv – (unã cu njadzã-)
ex: imnã pi njizã-cali (mesea di cali); tu njizã-cali (tu mesea di cali) lj-ishirã furlji; cãldurã di njizã-dzuã (mesea di dzuã)

§ njizã2 (njí-zã) adv – (unã cu njidzã2)
ex: njizã (anamisa di) elj; njizã (namisa di) alanti

§ misu- (mi-su) prifixu – (unã cu njadzã-)

§ misu-arosh (mi-sŭa-róshĭŭ) adg misu-aroshi/misu-aroshe (mi-sŭa-ró-shi), misu-arosh (mi-sŭa-róshĭ), misu-aroshi/misu-aroshe (mi-sŭa-ró-shi) – tsi easti pi giumitati arosh
{ro: semi-roşu}
{fr: à moitié rouge}
{en: half red}
ex: niori murdzi shi misu-arosh (pi giumitati arosh)

§ misuhori/misuhore (mi-su-hó-ri) sf misuhori (mi-su-hórĭ) – loclu gol (migdanea) dit mesea-a hoarãljei iu s-adunã laolu (s-gioacã Dumãnitsli i dzãlili pisimi, s-facã muabeti la cafineadz, s-acumpãrã lucri di la duchenj, etc.); mesea di hoarã; piatsã, for, codru
{ro: piaţă}
{fr: place (milieu) d’un village}
{en: market place, village square}
ex: esh featã tu misuhori (mesea di hoarã); di-aclotsi trapsi tu misuhori; tu misuhori, di zbor-zbor, acãtsã cu alts sots a lui, aclo iu tãlja groasi, si-sh alavdã muljarea; yini seara paplu di misuhori shi caftã measã

§ misimeri/misimere (mi-si-mé-ri) sf misimeri (mi-si-mérĭ) – dizvursirea tsi sh-u fatsi omlu tu mesea-a dzuãljei (dupã measa di prãndzu, cãndu s-tindi sh-lu furã niheamã somnul, ninti ca sã nchiseascã lucru di dupã prãndzu)
{ro: siestă după masa de prânz}
{fr: sieste qu’on fait d’ordinaire vers midi dans les pays chauds}
{en: siesta, nap made usually after noon lunch}

§ mishacã (mi-shĭá-cã) sm, sf, adg mishacã (mi-shĭá-cã) mishats (mi-shĭátsĭ), mishatsi/mishatse (mi-shĭá-tsi) – atsel dit mesi; atsel tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi s-aflã tu mesi (namisa di-atselj ma mãri, ma bunj, etc, di-unã parti, sh-di-atselj ma njits, ma-arãi, etc. di-alantã); mijacou, nulgican, nolgic, nolgican, nolgiucan, njolgican, njilgiucan, njijlucan
{ro: mijlociu}
{fr: qui est au milieu}
{en: the one in the middle}
ex: atumtsea vinji mishacã (nolgicanlu) shi-lj dzãsi

§ mijacou (mi-jĭa-cóŭ) sm, sf, adg mijacouã (mi-jĭa-có-ŭã), mi-ja-coi (mi-jĭa-cóĭ), mijacouã (mi-jĭa-có-ŭã) – (unã cu mishacã)

§ misochir (mi-só-chirŭ) adg misochirã (mi-só-chi-rã), misochiri (mi-só-chirĭ), misochiri/mi-sochire (mi-só-chi-ri) – tsi easti tu ilichia di mesi, namisa di tinir sh-aush; tsi nu easti nitsi tinir, ma nitsi aush
{ro: de etate mijlocie}
{fr: qui est entre deux âges}
{en: middle age}
ex: dupã aush yinea altsã misochiri (oaminj ma tiniri)

§ misotriv (mi-só-trivŭ) adg misotrivã (mi-só-tri-vã), misotrivi (mi-só-trivĭ), misotrivi/mi-sotrive (mi-só-tri-vi) – (lucru) tsi easti tu mesi, nitsi bun ma nitsi-arãu; (om) tsi nu para easti dishteptu
{ro: mediocru}
{fr: médiocre}
{en: mediocre}

§ misit (mi-sítŭ) sm misits (mi-sítsĭ) – omlu tsi s-bagã namisa di altsã oaminj tra si s-aducheascã (tsi caftã s-li ndreagã lucrili, tsi lj-adutsi deadun, omlu tsi vindi cu omlu tsi va s-acumpãrã tsiva, tsi caftã si s-aducheascã trã tinjia-a lucrilor tsi s-vindu i s-acumpãrã tu-unã alishvirishi, etc.); sãmsar
{ro: misit, intermediar}
{fr: médiateur, entremetteur, courtier, agent}
{en: mediator, intermediary, broker, agent}
ex: un misit nj-aflã nã casã mushatã ma scumpã; mi-arãsi, nj-trapsi cãlupea misitlu

§ misitii/misitie (mi-si-tí-i) sf misitii (mi-si-tíĭ) – lucrul tsi-l fatsi un misit; atsea cu tsi easti pãltit misitlu dupã tsi sh-fatsi lucrul; sãmsãrlichi
{ro: misitie}
{fr: médiation, courtage}
{en: mediation, brokerage}
ex: fatsi misitii; nu plãtii misitia tsi lj-u vream; nu-nj lo multu misitii