DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrboalji/bãrboalje

bãrboalji/bãrboalje (bãr-bŭá-lji) sf bãrbolj (bãr-bóljĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, cartofi, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bots

bots (bótsĭ) sf pl – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtãts, patati, pãpãts, cartofi, bãrbolj, curcãci, cãrcãngi, combari, cumpiri
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcangi/cãrcange

cãrcangi/cãrcange (cãr-cán-gi) sf cãrcãngi (cãr-cắn-gi) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; curcaci, cartofi, pãtatã, patatã, pãpati, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: cãrcãngi hearti cu carni

§ curcaci/curcace (cur-cá-ci) sf curcãci (cur-cắci) – (unã cu cãrcangi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cartofi/cartofe

cartofi/cartofe (car-tó-fi) sf cartofi (car-tófĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: mãncãm cartofi coapti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

combar

combar (cóm-barŭ) sn combari/combare (cóm-ba-ri) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; cumpiri, cartofi, patatã, patati, pãpati, bãrboalji, curcaci, cãrcãngi, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

§ cumpiri/cumpire (cum-píri) sf pl – (unã cu combar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãduã1

mãduã1 (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) sf mãduã (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) shi mãdui (mã-dúĭ) – luguria moali, ca galbinã-aroshi tsi s-aflã nuntru tu oasi (njedzlu-a oslui) tsi-agiutã la fãtsearea-a sãndzilui sh-la crishtearea-a oslui; miduã, minduã; (fig:
1: mãduã = aveari; expr:
2: lj-sug mãdua = ãlj ljau tut tsi ari, l-dispolj)
{ro: măduvă}
{fr: moelle}
{en: bone marrow}
ex: nj-deadi un os cu mãduã; lj-supsi tutã mãdua
(expr: l-dispulje)

§ miduã1 (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) sf miduã (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) shi midui (mi-dúĭ) – (unã cu mãduã1)
ex: nãs s-aflã ningã aushlu la moarti, nãs ãlj lo midua (fig: avearea)

§ minduã1 (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) sf minduã (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) shi mindui (min-dúĭ) – (unã cu mãduã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãtatã

pãtatã (pã-tá-tã) sf pãtãts (pã-tắtsĭ) shi pãtati/pãtate (pã-tá-ti) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; patatã, pãpati, cartofi, bãrboalji, cur-caci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

§ patatã (pa-tá-tã) sf patãts (pa-tắtsĭ) shi patati/patate (pa-tá-ti) – (unã cu pãtatã)
ex: carni cu patati

§ pãpati/pãpate (pã-pá-ti) sf pãpãts (pã-pắtsĭ) – (unã cu pãtatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã