DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãtush

cãtush (cã-túshĭŭ) sm, sf cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtushã (cã-tú-shã), cãtush (cã-túshĭ), cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtush (cã-túshĭ) – prici imirã (ma njicã di cãni) tsãnutã priningã casã tra s-acatsã shoarits; pisã, pãsã, matsã, macearoc, macioc, mãroi; (fig:
1: cãtushi = ipucrit, tirtipci; expr:
2: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun;
3: canda mi supsirã cãtushili = hiu multu-agiun;
4: ari noauã sufliti ca cãtusha, vulpea sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã)
{ro: pisică}
{fr: chat, chatte}
{en: cat}
ex: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; cãtusha mãcã shoarits; cãni, cãtushi shi sharpi; cãtusha sh-la fatsa: semnu cã va da ploai; amiroanja tãtsea ca unã cãtushi; aveam nã cãtushã albã; cãtushlu nã fudzi din casã; acatsã s-njaurã ca nã cãtushi; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã; vrei, cãtushe, pescu?; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt; si shtea tsi cãtushi (fig: ipucrit, tirtipci) easti el; moarti him di foami, canda nã supsirã cãtushili!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

meau!

meau! (mĭáŭ) inter – zbor tsi-aspuni boatsea-a cãtushiljei
{ro: imită vocea pisicii}
{fr: imite le miaulement du chat}
{en: imitates the voice of the cat}
ex: cãtusha featsi: meau!; tu loc di Catã, s-lji strigã di-aoa sh-nãinti: meau! meau!

§ njiuredz (nji-u-rédzŭ) vb I njiurai (nji-u-ráĭ), njiuram (nji-u-rámŭ), njiuratã (nji-u-rá-tã), njiurari/njiurare (nji-u-rá-ri) – (cãtusha) scoati unã boatsi suptsãri cãndu va s-aspunã tsiva (cã lj-easti foami, etc.); (ca om) zburãscu i plãngu cu-unã boatsi ca di cãtushi (miau!), suptsãri sh-plãngãtoari (cãndu nu mi-arãseashti un lucru, bunãoarã); njaur
{ro: miorlăi}
{fr: miauler}
{en: mew, caterwaul, whine}

§ njiurat (nji-u-rátŭ) adg njiuratã (nji-u-rá-tã), njiurats (nji-u-rátsĭ), njiura-ti/njiurate (nji-u-rá-ti) – (cãtushi i om) tsi scoati i ari scoasã unã boatsi ca di cãtushi, suptsãri sh-plãngãtoari; njaurat
{ro: miorlăit}
{fr: miaulé}
{en: mewed, caterwauled, whined}

§ njiurari/nji-urare (nji-u-rá-ri) sf njiurãri (nji-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva njiureadzã
{ro: acţiunea de a miorlăi}
{fr: action de miau-ler}
{en: action of mewing, of caterwauling, of whining}

§ njaur (njĭá-urŭ) vb I njaurai (njĭa-u-ráĭ), njauram (njĭa-u-rámŭ), njauratã (njĭa-u-rá-tã), njaurari/njaurare (njĭa-u-rá-ri) – (unã cu (njiuredz)
ex: acãtsã s-njaurã (s-njiureadzã) ca nã cãtushi priningã usha iu durnja amirãlu

§ njaurat (njĭa-u-rátŭ) adg njauratã (njĭa-u-rá-tã), njaurats (njĭa-u-rátsĭ), njaurati/njaurate (njĭa-u-rá-ti) – (unã cu (njiurat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn