|
|
njadzã-dzuã
njadzã-dzuã (njĭá-dzã-dzú-ŭã) sf, adv – vedz tu dzuã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dzuãdzuã
dzuã (dzú-ŭã shi dzú-ã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) –
1: chirolu tsi s-tindi ditu-apirita pãnã tu-ascãpitata-a soarilui;
2: sãhãtsli (24) tsi trec di la unã njadzãnoapti pãnã la-alantã njadzãnoapti di dupã ea; dzãuã, zãuã, zu, zã, z; (fig:
1: dzuã = (i) banã; (ii) oarã; expr:
2: dzuã albã; dzãli albi = dzuã bunã, banã bunã, mushatã, hãrioasã;
3: dzuã lai = dzuã urutã, mash cu cripãri;
4: nj-fatsi dzãli fripti = nj-fatsi dzãli amari, nj-mãcã bana, mi nvirineadzã multu;
5: dzua tutã = itsi dzuã, cãndu tsi s-hibã, cãndu s-vrei;
6: da dzua; s-fatsi dzuã = apirã;
7: cu dzua n cap = dit hãryii, di cum creapã dzua;
8: hiu om di-a dzuãljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua, nu noaptea;
9: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
10: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã;
11: am dzãli multi, am ninga dzãli = am s-bãnedz ninga multu chiro;
12: nu-am (multi) dzãli, nji s-axescu dzãlili, li am dzãli misurati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz;
13: ãlj curmu (ljau) dzãlili = ãl vatãm;
14: mari cãt dzua di vearã = multu mari, multu lungu, multu chiro;
15: dzãlili nu intrã n sac = avem, easti chiro, nu bitisescu dzãlili;
16: nu sh-da bunã dzua = suntu ncãceats)
{ro: zi, ziuă}
{fr: jour, journée}
{en: day}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua sh-noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); bunã dzuã, frats duruts; shedz aoatsi pãn s-da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prãndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a dzuãljei dzua-ambarã di dimneatsã s-veadi; dzua di mãni vãr nu u cunoashti; dzuã noauã, cãsmeti noauã; nu-lj da dzuã albã; va-nj yinã sh-a njia dzua (oara);
(expr: tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); lj-aflã dzua (oara), lji scoasi mãdua; s-aibã dzuã albã
(expr: banã bunã, hãrioasã); bãneadzã ca dzua-atsea albã
(expr: treatsi unã banã hãrioasã); tu un suflit ãlj loai dzua (fig: bana); si alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã
(expr: cãndu s-vrei, itsi dzuã); nu-ari multi dzãli
(expr: nu va bãneadzã multu); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac (avem chiro, nu bitisescu dzãlili); lji s-axirã dzãlili
Not3
Not3 (nótŭ) sm fãrã pl – partea cãtrã iu s-veadi soarili njadzã-dzuã shi dupã prãndzu; vimtul caldu shi uscat tsi bati di cãtrã Sud (Not); Sud; iug
{ro: austru, vânt din sud}
{fr: vent sec du sud}
{en: dry wind from the South}
ex: suflã notlu sh-easti caldu
prãndzu1
prãndzu1 (prắn-dzu) sn prãndzuri (prắn-dzurĭ) –
1: oara 12 dit mesea di dzuã; njadzã-dzuã; njadzã-prãndzu, prãndzu-oarã, prãn-dzul mari;
2: measa tsi s-lja njadzã-dzua; mãcarea (ghela) di prãndzu;
(expr: shed pi prãndzu = stau la measã sh-mãc measa di prãndzu)
{ro: amiază; masa de prânz}
{fr: midi; repas de midi, dîner}
{en: noon; noon meal, lunch}
ex: prãndzu oarã (oara ti prãndzu, njadzã-dzuã) agiumsi; ti prãndzu oarã (njadzã-dzua); na-u sh-ursa, prãndzu oarã s-toarnã acasã; pãnã n prãndzul mari (oara trã prãndzãri, njadzã-dzuã); nã dzuã, prãndzu mari, tsi-lj tricu prit curcubetã a amirãlui?; din dzari pãnã n prãndzul mari; din prãndzul mari pãnã tu-a soarilui ascãpitari; avea heartã prãndzu (ghelã ti prãndzu) tra s-lã ducã prãndzu (measa di prãndzu); s-avea aprucheatã a prãndzului (oara trã prãndzãri); nã oarã pi stãmãnã shadi pi prãndzu
(expr: mãcã prãndzul) la noi; unã oarã dimneatsa fatsi trei ca dupã prãndzu; cãt vinji oara-a prãndzului, na tsi-u Dafna; ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã; ma napoi ãl cljima pi prãndzu, cã s-featsirã oaspits bunj; prãndzul tsi va s-vã da amirãlu, cãndu va s-agiundzits acasã, easti cu fãrmac; cãndu bãgarã measã ti prãndzu; si scoalã feata, dupã tsi-apiri ghini, shi s-featsi dzua prãndzu; s-avea aprucheatã oara-a prãndzului; furã acljimats ti prãndzu aclo; dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; s-lji pitreacã prãndzul la agru; eara trãsh pri prãndzu
(expr: cãndu mãca ti prãndzu)
§ njadzã-prãndzu (njĭá-dzã-prắn-dzu) adv – tu oara-a prãndzului, njadzã-dzuã
{ro: la prânz}
{fr: à midi}
{en: at noon}
§ prãndzu2 (prắn-dzu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – ljau measa di prãndzu; mãc ti prãndzu; mi tindu dupã measa di prãndzu tra s-dizvursescu, s-lu fur niheamã somnul; prãndzu, prãndu;
(expr: cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj = va pots s-lu-arãdz pri cariva unã oarã, multu-multu di doauã ori, ma nu sh-ma nãpoi, alanti ori)
{ro: prânzi; se repauza după masa de prânz}
pripun
pripun (pri-púnŭ) (mi) vb III shi II pripush (pri-púshĭŭ), pripuneam (pri-pu-neámŭ), pripusã (pri-pú-sã), pripuniri/pri-punire (pri-pú-ni-ri) shi pripuneari/pripuneare (pri-pu-neá-ri) – nj-spun pãrearea tsi u am (nj-dau cu mintea, urnipsescu lumea, etc.) trã cum si s-facã un lucru tra s-hibã ghini; nj-bag tu minti (apufãsescu) s-fac un lucru; hiu di pãreari (lugursescu, mindu-escu, pistipsescu, nj-u am, fãndãxescu, nj-da mintea, nj-cad pri shubei, am unã noimã, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propune; închipui, presupune, bănui}
{fr: proposer; supposer, soupçonner}
{en: propose; suppose, suspect}
ex: nã pripusim (minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-acãtsãm sclav un conjar; nã pripusim (lom apofasea, minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-intrãm njadzã-dzuã n hoarã; fãrã s-pripunã (s-mindueascã, s-cadã pi shubei cã easti) vãr piricul; multi-nj pripush (multi-nj bãgai tu minti) s-adar ma nu li-adrai
§ pripus1 (pri-púsŭ) adg pripusã (pri-pú-sã), pripush (pri-púshĭ), pripusi/pripuse (pri-pú-si) – (pãrearea, ideea) tsi u-ari shi sh-u da cariva, trã cum si s-facã un lucru tra s-easã ghini; (pãrearea, ideea) tsi u mindueashti cariva (tsi lugurseashti, pistipseashti, fãndãxeashti, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propus; închipuit, presupus, bănuit}
{fr: proposé; supposé, soupçonné}
{en: proposed; supposed, suspected}
§ pripuniri/pripunire (pri-pú-ni-ri) sf pripuniri (pri-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pripuni tsiva
{ro: acţiunea de a propune; de a(-şi) închipui, de a presupune, de a bănui; propunere; închipuire, presupunere, bănuire}
{fr: action de proposer; de supposer, de soupçonner}
{en: action of proposing; of supposing, of suspecting}
§ pripunea-ri/pripuneare (pri-pu-neá-ri) sf pripuneri (pri-pu-nérĭ) – (unã cu pripuniri)
§ pripus2 (pri-púsŭ) sn pripusuri (pri-pú-surĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, ipupsii